2008 – un an cum nu-mi mai doresc niciodata

M-am plans la toata lumea si am strigat in gura mare ca anul asta, 2008 pe numele lui, a fost cel mai prost an din viata mea de pana acum. Indraznesc sa sper si sa imi doresc sa nu mai am parte de nici unul la fel, insa stiu ca dau dovada de naivitate si ca multe rele mi se vor mai intampla si de acum inainte. Vreau doar sa nu vina toate grupate ca anul asta. Inca o data, ma bucur ca am blog si ca acum, la sfarsit de an, pot trage linie sa imi amintesc mai bine tot ce s-a intamplat.

La sfarsitul lui 2007 scriam ca am avut parte de cel mai linistit an. Si ce sa vezi mofturi pe capul meu, eram si ofticata din cauza asta. Mare proasta am fost… Nu banuiam ca anul asta voi avea parte de atata agitatie sufleteasca cat sa imi ajunga pentru multi ani ce vor sa vina. Voiam distractie si iesiri cat mai multe; ar fi trebuit sa zic merci, ca anul asta nici atatea n-am avut cate am avut in 2007. Cu calatoriile la fel, aveam impresia ca o sa vad jumatate de Europă si mai visam si la Malta sau Egipt. Biata naiva ce eram… am ajuns in Muntenegru si la Bucuresti. Atat.

Apoi prin martie, o leapsa ma punea sa imi fac planuri pentru primavara. Parca de aici s-au mai implinit cateva, insa le luam pe rand, ca nu-i graba. Si asa, postul asta e unul lung, mai mult pentru propria mea satisfactie, decat pentru delectarea voastra, asa ca s-o luam frumos pe luni:

Ianuarie:
–    nimic rau, cel putin blogul n-a consemnat.
–    din categoria „15 minute de celebritate”: am aparut prima oara in ziar, s-au scris povesti despre mine (1 si 2)

Februarie:
–    inceputul necazurilor: durere infernala de cap, zilnica, ce s-a lasat cu vizita la neurolog si la tomograf (dar cica nu aveam nimic, urma sa merg la ORL-ist)
–    noroc cu Google Reader, ca mi-am pierdut 7 posturi cu tot cu comentarii; posturile le-am salvat de acolo, insa comentariile pierdute pentru totdeauna. Am invatat sa imi clonez blogul cel putin o data la doua zile.

Martie:
–    din nou depresie
–    am ramas fara masinuta si nici pana in ziua de azi nu s-a cumparat inca una in locu-i astfel incat sa ma bucur si eu de vacante pe unde vreau eu
–    mi-am cumparat-o pe Konsuelo, conform planurilor
–    am aparut in revista ON de la Vodafone

Aprilie:
–    filme, schimburi de carti, concerte caritabile, lepse
–    Pastele la Baia Mare
–    achizitionarea unui S5, asa cum planuisem in martie

Mai:
–    am implinit un an de blogging
–    inceputul necazurilor provocate de boala mamei mele (nu prea am scris pe blog si e o poveste pe care vreau sa o tin departe de lumea asta)
–    am salvat pisicuta de la o viata grea sau poate chiar de la moarte :)

Iunie:
–    putine posturi
–    singura participare la Masa Critica, apoi Street Delivery si lunarul bloggers meet
–    tatal lui Iubi a facut infarct

Iulie:
–    tristetea continua in afara blogului
–    un alt concert caritabil
–    Edy mi-a spus ca o sa moara si asa a fost
–    excursie la Herculane
–    prima vizita in capitala
–    primul concert adevarat la care am fost vreodata

August:
–    concediu in Muntenegru
–    dor de toamna

Septembrie:
–    am aparut in Timis Online
–    revolutie violeta la Timisoara
–    mami in spital
–    festivalul Plai
–    sunt trista in continuare
–    inscrierea la cursul foto, abandonat dupa ~2 luni
–    blogmeet cu karaoke

Octombrie:
–    cursa ratustelor pe Bega
–    schimbare de look pentru blog
–    ziua mea, destul de trista, dar cu foarte multe surprize
–    am fost in direct la radio (de 2ori)
–    team-building reusit, pe Varful lui Stan si pe Valea Cernei
–    am participat la Verde pentru biciclete

Noiembrie:
–    aproape ca unul dintre catei era sa imi fie omorat de un amstaff
–    depresie din nou
–    expozitie de picioare

Decembrie:
–    un alt diagnostic urat pentru mama mea, o alta criza
–    Timisoara se pregatea de Sarbatori
–    la ORL-ist am ajuns abia luna asta, desi ar fi trebuit prin februarie. (am primit tratament, dar nu l-am urmat)
–    cazul lui Lucian Reja m-a impresionat peste masura
–    Sarbatorile, mult mai linistite decat le-am preconizat eu
–    la Budapesta ajung abia de revelion, desi m-am chinuit tot anul sa plec acolo pentru un weekend

Pe langa toate astea, prietenele mele au trecut prin despartiri dureroase, mamele unora sunt mai bolnave ca ale altora, matusa mea se confrunta cu niste pierderi financiare imense, si as mai putea continua ca lista nu se opreste aici. N-am nici un regret pentru schimbarea acestui an. Imi pun multe sperante in 2009, ma agat de superstitia ca 9 e o cifra norocoasa pentru mine (eu fiind nascuta pe 9), imi doresc cu disperare sa am parte de liniste sufleteasca si mentala, sa nu ma mai doara stomacul de fiecare data cand imi suna telefonul, sa pot sa rad, fara sa ma gandesc ca in timpul ala cineva poate pati ceva.

Imi doresc un 2009 fara stirile de la ora 5, fara asa multe accidente, fara atata rautate si fara atata criza. M-am invatat minte, si nu mai fac planuri, nu are rost pentru ca uite ce s-a ales de ele. Prefer sa fie de-alea pe scurta durata, pe care sa le pot implini prin forte proprii.

Va doresc si voua ca anul 2009 sa nu fie asa ca asta care se incheie, sa vi se indeplineasca tot ce v-ati dorit in 2008 si nu s-a indeplinit.