Totul despre Berlin

Adică tot ce am eu de spus despre Berlin, nu tot ce e de știut pe Pământul ăsta despre Berlin. Plănuiam să scriu mai multe articole dedicate unor obiective, unor impresii, unor curiozități (am și început), da’ chiar n-are rost s-o mai tărăgănez că o să treacă și Revelionul și eu tot n-o să termin cu capitala Germaniei. Cum n-am terminat nici cu a Franței. Și nici acum n-am reușit să urc pozele din Lefkada pe picasa. Oh, well… Pregătiți-vă așadar pentru un articol luuuung.

Deci ne-am întors de la Berlin pe 28 aprilie și abia acum vă spun cum a fost. Înainte de a trece la depănarea amintirilor și a pozelor, să vă povestesc ce m-a surprins. În primul rând, Berlinul e cel mai ieftin oraș din Europa de Vest pe care l-am vizitat, mă refer la mâncare (am mâncat un meniu al zilei cu 6 euro) și transport în comun – și la chirii și servicii, dar nu elaborez acuma. M-am mirat să găsesc o grămadă de clădiri din cărămidă roșie, asemănătoare cu cele din Londra (nu că aș fi fost la Londra, dar am și eu televizor). Am crezut că voi găsi mult din Al Doilea Război Mondial, însă nu, Munchenul „se laudă” cu asta, în timp ce în Berlin totul e despre Zid și căderea lui. Tot orașul e în construcție, sunt o grămadă de macarale peste tot și o mare parte din pozele mele sunt invadate de moloz, paravane ocrotitoare și betoniere. Ca de exemplu:

După un drum de aproximativ 12 ore, am ajuns acolo în jur de ora 18, ceea ce ne-a dat răgazul de a vizita puțin orașul și de a-l vedea de sus din Fernsehturm (Turnul de televiziune). Intrarea a costat 12 euro, un picuț cam mult, dar oricum urcam, chiar dacă nu ne invita mătușa mea. Am mai urcat în turnuri de televiziune și la Stuttgart și la Munchen și am văzut o grămada de orașe de sus, deci nu pot spune că a fost o experiență răvășitoare. Totuși, Berlinul arată frumos de sus, chiar dacă pozele mele sunt execrabile, făcute cu aparatul meu, pe care vreau să-l vând.

Când au început să-mi tremure picioarele de la oboseală și de la îmbrăcămintea necorespunzătoare pentru temperatura orașului, am luat-o la pas către Potsdamer Platz și Poarta Brandenburger. Pozele sunt la fel de nefericite pentru că ne-a fost lene să cărăm aparatul cel mare, așa că asta ne-a fost pedeapsa.

In alta zi am vazut Potsdamer Platz pe lumina, daca tot suntem aici:

A doua zi, duminică, înainte de a pleca la Potsdam, despre care vă povestesc cândva în viitorul apropiat, am trecut pe la piata de vechituri (Flohmarkt) în speranța că o să mai găsesc chilipiruri cum am găsit la Freiburg. Dar nu, la Berlin e mai scump (desi am zis mai sus ca totul aici e mai iefin) și-s chiar gunoaie. Mi-am luat doar niște CD-uri cu muzica din anii 90, de dragul vremurilor apuse. Am văzut locul care găzduia expoziția cu sarcofagul lui Tutankamon, pe care tare mi-aș fi dorit s-o văd, numai că era cam scumpă pentru buzunarul meu: 17 euro.

Așa că am pornit mai departe către un fel de ștrand cu o piscină amplasată chiar pe Spree, râul care traversează Berlinul. Vară-mea ne povestise despre el și cum eram în zonă, ne-am dus să-l vedem cu ochii noștri:

Luni am pornit-o agale către cele mai importante obiective din oraș și-am pozat tot ce ne-a ieșit în cale. Cum ar fi:

Un magazin cu niște vitrine super originale, decorate cu mașini de cusut de jur împrejur. Și nu era mic.

O gură de canal personalizată

Sediile RTL si ARD

Constituția Germaniei gravata pe ziduri de sticlă

Marie Elisabeth Lüders Haus


Reichstag-ul unde n-am intrat pentru că nu aveam programare. Intrarea e liberă, dar musai programare pe internet. Aici.

Memorialul romilor uciși de socialiști

Brandenburger Tor – care-i mai mica decat mi-am inchipuit eu

brandengurger-tor

Unde niște tipi super simpatici, îmbrăcați în uniforme, făceau poze cu turiștii pentru 2 euro. Nu m-am zgârcit pentru că mi-a plăcut tare mult de ei. M-au întrebat de unde sunt și când le-am zis de România, au început să înșire numele unor personalități românești, după care au trântit un Justin Bieber, out of nowhere. :)) Mi-au înfipt o cușmă pe cap și au început să pozeze în diferite ipostaze, eu râzând ca tuta și stând nemișcată. Se vede din poze :P

Am ajuns apoi la Memorialul Holocaustului, unde se poate intra, dar noi n-am făcut-o.

Am trecut pe lângă Palatul Belvedere, destul de insipid.

Și am ajuns la Siegessäule – monument ce comemorează victoria Prusiei în războiul danezo-prusac, dar și învingerea Austriei și a Franței în alte războaie. Nemții au botezat statuia Victoriei (8,3m înălțime) Goldelse.

Pe pereții coloanei se văd urme lăsate de gloanțe, iar în interior sunt expoziții fie de fotografii, fie de diverse obiective turistice din alte părți ale lumii.

După ce-am urcat o grămadă de scări în spirală, asta am văzut de sus:

Și ne-am uitat și sub fusta Victoriei

În căutarea lui Checkpoint Charlie, am luat-o în direcția greșită și am ajuns la un Hotel Splendid, care chiar așa se și numea:

Apoi am văzut și Noua Sinagogă, foarte frumoasă pe dinafară

Ne-am tot învârtit căutând Zidul Berlinului, dar într-un final am ajuns la memorialul dedicat lui.

Bucăți de zid, informații, istorie și chipurile celor uciși pentru că au încercat să-l sară.

În altă zi, am luat-o către Alexander Platz să vedem Primăria Roșie, care era in renovare si se construia si in jurul ei

Marienkirche

Fântâna lui Neptun

Apoi am ajuns la Berliner Dom, unde iarăși n-am intrat că ni se părea prea scump.

Am văzut biserica Friedrichswerder, care era închisă cu lacăte.

Am ajuns într-un final și la Checkpoint Charlie, granița dintre Berlinul de Est și Berlinul de Vest (partea americană).

Aici sunt o grămadă de expoziții, de informații despre diviziunea orașului și despre viața în cele două părți ale Germaniei.

După Checkpoint Charlie, am ajuns la Muzeul Stasi – centru de cercetare și memorial al sistemului politic al fostei Germanii. Intrarea e liberă.

Trabi World este și un muzeu al trabantului și locul din care poți închiria unul dintre ele pentru a te plimba o oră sau jumătate de oră prin oraș.

Lângă Topografia Terorii, singurul loc în care se vorbește despre nazism, mai e o bucată din fostul Zid.

Nu am intrat nici la muzeul Topografiei Terorii, am trecut doar prin curte.

Altă zi ne-a scos alte obiective în cale cum ar fi:

Podul Oberbaum

Galeria de Est – o altă bucată de Zid

Olympia Stadium – bucuria lui Iubi

Printre ultimele zile, am ținut eu morțiș să mergem la Zitadelle Spandau, că am crezut că-i ceva mai deosebit acolo. Nu-i.

Un muzeu cu statui, arme și mașini

cam speriata domnisoara din spate ;))

Și cam asta am văzut la Berlin pentru prima oară, ca turiști. Sperăm să vedem și mai multe când ne va adopta și-i vom deveni locuitori. Mai multe poze in albumul de pe picasa.