De la mine pentru mine

Ah, postul ăsta trebuia scris demult, da’ așa-i când socotelile nu se potrivesc. V-am povestit ce cadou mi-a făcut Iubi de ziua mea și a rămas să vă spun și despre cadoul pe care mi l-am făcut singură.

Știu că am scris aici în văzul lumii că mie nu-mi trebuie așa ceva, ba mai mult am îndrăznit să mă ridic împotriva curentului și să cer ceva din secolul trecut, da’ până la urmă am cedat, la fel cum a făcut-o Nebuloasa cu Facebook-ul. ;))

Da, mi-am cumpărat singură și nesilită de nimeni un smartphone.  Mai precis un Samsung Galaxy Gio*, intrând astfel în selectul club al Androizilor.

Ironic, am cedat exact din motivul pentru care îl blamam. Deh… v-am zis că nu-mi dezmint zodia, când într-o extremă, când într-alta. știu că tot pe acest blog am afirmat sus și tare că mi se pare o lipsă de respect să îți ții nasul în telefon tweet-uind când lumea vorbește cu tine la un eveniment. Da’ dacă mă gândesc la ce-am făcut eu la Social Media Summit… parcă nu-mi mai vine să arunc cu pietre. Sunt sucită și nu mă pot trata. Au fost destule exemple, numai de când am blogul ăsta, că îmi pot reconfigura traseul deciziilor, așa că n-are rost să despicăm firul în patru. Am făcut-o și e gata făcută.

După acest mea culpa prelungit, să vă povestesc reacțiile și cum s-a întâmplat de am ajuns posesoare de smartphone.

Păi, Iubi s-a oferit să îmi cumpere el un smartphone de ziua mea și până să o zică el, nici nu mă gândeam să o fac. Si atâta m-o vrăjit și m-o îmbârligat până mi-a intrat în cap că-mi trebuie unul… „ Să vezi, Iubi, ce fain îi, câte poți face cu el…” cam așa începea pledoaria lui în timpul plimbării de seară cu patrupezii prin cartier. Si azi așa, mâine așa, astfel dorința-i gata. Sâmbătă, cu o zi înainte de minunata 9 octombrie, ne-am proțăpit în fața vitrinei cu smarphone-uri de la Vodafone și timp de 5 minute ne-am zgâit la toate modelele. De fapt, cred că Iubi a făcut-o, că eu, după ce-am parcurs primul rând, m-am și oprit la el. Ăla care avea să fie al meu. Degeaba a încercat Iubi să mă convingă că altele îs mai tari, mai cu nu știu ce caracteristici și atribute… eu nu și nu. Ăla era cel mai frumos, nu-mi păsa de ce poate să facă. Am stabilit deja criteriile pe care mi-am luat laptopul, n-are rost să revin asupra lor. Sunt aceleași. Au încercat să mă aburească cu Samsung Galaxy Mini, cu nu știu ce LG-uri, chiar și cu Nokia… NU! Pe ăla îl vreau și pace bună. Acuma, dacă mă gândesc la zodie, ar fi trebuit să oscilez cel puțin o oră între două modele, da’ n-a fost cazul. Când îmi pică ceva cu tronc, nu mă mai razgândesc.

Ghinionul a fost să nu îl pot lua în seara aia din două motive: unul – nu aveam buletin, că îmi expirase și abia ieri l-am ridicat, deci nu puteam trece pe abonament pe numele meu (eu funcționam pe cartelă din 2000), al doilea – nu știu ce sistem au cei de la Vodafone care cere ceva garanție și îmi cereau 500 de ron, că era weekend și nu lucra nimeni la serviciul ăla. :-o. Dublu și un pic cât telefonul. Deci nu. Așa că s-a dus Iubi luni, când sistemul nu mai cerea o căruță de bani.

Când Gio a venit acasă, parca era un nou-născut. :)) Abia îl atingeam, mă uitam la el ca la o minune. A se consemna că singura dată când am pus mâna pe un smarphone a fost la concertul Cassa Loco și am atins ecranul telefonului lui Andrei. și încă o dată am vorbit de pe iPhone-ul șefului meu când am făcut comandă la mâncare. De fiecare dată am ținut obiectul în mână de parcă în secunda doi urma să se spargă. :)) Înțelegeți deci, că la fel procedam și cu al meu.

Daaar, la o săptămână de când îl am – hehe, bine că am amanat scrierea postului să vă pot povesti și din perspectiva asta – m-am obișnuit și îl manevrez mult mai sigură pe mine. Mi-am instalat aplicațiile de care am nevoie, pot sta pe twitter, facebook, gmail, yahoo mail, yahoo messenger când vrea mușchiu’ meu.

Cel mai fericit a fost Iubi, că s-a jucat pe el tot weekendul, a tot instalat și-a dezinstalat aplicații, pregătindu-se pentru momentul în care își va cumpăra în sfârșit Galaxy S II-ul cu care mă tot bate la cap.

Acuma că sunt atât de high-tech, o să pierd și mai mult timp online. :(
_______________________________________________________

* e primul telefon pe care mi-l cumpar singura. Toate celelalte au fost fie primite cadou de la tatal meu, fie cumparate tot cu el pe modelul 50-50.