Ideea acestui post nu s-a născut din capul meu, dar rezonez atât de bine cu ce zice autorul lui, încât tre’ să stea aici mărturie, să vedeţi şi voi. Nu l-am tradus chiar mot-a-mot, ci am mai băgat generos de la mine.
Multă lume se întreabă de ce, pentru numele lui Dumnezeu, tre’ să ai un blog, sau ai vrea să îţi faci un blog? Să zicem că alea personale sunt de multe ori considerate inutile, deşi eu dezmint cu înverşunare această afirmaţie, dar blogurile corporate, blogurile nişate, sunt un must-have dacă vrei să exişti cu adevărat pe net. Nu mă credeţi, întrebaţi orice specialist SEO.
Eu am găsit motivele astea, care se acordă mai bine cu blogurile personale, aşa că vă invit să mă contraziceţi (de fapt pe autorul lor) dacă nu sunteţi de acord.
1. Îţi poţi organiza gândurile într-un singur loc – Dacă ai nişte idei revoluţionare, convingeri de nezdruncinat sau ai un ochi critic de încredere, de ce să nu le aduni pe toate într-un loc unde ai acces instant la ele? Îţi place să dezbaţi tot felul de probleme cu prietenii sau cu necunoscuţii, laşi comentarii pe alte site-uri cu argumente solide? De ce să le laşi să se piardă într-o mare de replici, observate poate doar de posesorul blogului şi de cei cu care interacţionezi în acea zi?
2. Îţi poţi dezvolta talentele scriitoriceşti – Scriind zilnic articole pentru cititori, fără să vrei stilul tău se va schimba, se va perfecţiona, vei învăţa şi vei fi atent la lucruri la care n-ai fost până să începi să bloghezi. Cochetezi cu scrisul şi speri că într-o zi vei scrie o carte? Începe cu un blog şi fii atent la reacţii.
3. Te poţi face auzit – Când nu eşti de acord cu ceva ce ai citit sau ai auzit, când ai o părere personală şi vrei să o faci cunoscută, fă-ţi blog şi promovează-l. Or mai fi alţii care îţi împărtăşesc sentimentele şi nici nu ştii unde poate ajunge mesajul tău.
4. Poţi întâlni oameni noi – La punctul ăsta nici n-are rost să vă explic ceva pentru că aţi văzut şi voi cum stau lucrurile pe la blogmeeturi, sau un pic mai încolo o să vedem cum stau şi pe la tweetmeeturi.
5. Poţi primi feedback pentru ideile tale – Blogul este o unealtă care permite interacţionarea cea mai la îndemână. Aş îndrăzni să îl situez deasupra messengerului, pentru că blogul îţi dă posibilitatea să elaborezi un text, o părere, o idee până la capăt, fără să fii întrerupt, iar la final, când lumea pricepe ce vrei să spui poate să îşi formeze o idee globală despre ce ai vorbit. Sau dacă ai o firmă, vinzi ceva sau pur şi simplu pui o întrebare, prin comentarii poţi afla mai mult de un răspuns.
6. Îi poţi învăţa pe alţii – Nimeni nu e bun la toate şi asta pot confirma toţi bloggerii. Chiar şi cei mai mari. Învăţăm singuri, de la alţii sau pe alţii aşa cum putem. (Mie îmi creşte inima când mă întreabă cineva ceva şi pot să îl învăţ)
7. Pot apărea noi oportunităţi – Poţi să ai un blog din hobby, doar pentru tine, care mai apoi să se transforme în ceva care îţi aduce bani, un job sau lucruri la care visai şi nu îndrăzneai să le faci. Te poate ajuta să te orientezi, să cunoşti oamenii potriviţi care te pot duce acolo unde doreşti. Să vă mai povestesc un pic de tamada, sau deja ştiţi povestea? 
8. O alternativă pentru timpul liber – În loc să beleşti ochii la TV toată ziua, sau să o arzi cu ochii pe pereţi pierzând timpul şi plictisindu-te pentru că nu ştii ce să faci, nu mai bine ţi-ai face un blog de care să te preocupi şi din care să tragi foloasele de care ziceam mai sus?
9. Îţi poţi crea o rutină – Asta în cazul în care eşti dezordonat cu timpul tău şi întotdeauna ai impresia că nu ştii cum să-l foloseşti. Bloggingul programat nu funcţionează pentru toată lumea, dar în unele cazuri dă rezultate bune. Nu toţi se află în permanenţă online, aşa ca o jumătate de oră dedicată scrierii posturilor dimineaţă sau seara sau la plecarea de la serviciu nu e o idee aşa de rea.
10. Blogul are puteri terapeutice – Nu credeţi? Facem pariu că are? Ia încercaţi să vă puneţi mânia, stresul, singurătatea, bucuria, fericirea sau entuziasmul pe o coală de hârtie sau într-un post şi sunt sigură că senzaţia la sfârşitul scrierii va fi doar una de bine.
Sper că i-am convins pe non-bloggeri să se apuce de scris. 
Friday, 6 November 2009 10:02
Dar şi câte contraindicaţii sunt
[Reply]
Friday, 6 November 2009 10:44
Şi eu credeam că ne dai 0 (zero) motive, că aşa am văzut pe FTW!
[Reply]
Friday, 6 November 2009 10:54
Spune si partile nasoale ca se apuca lumea sa si faca blog si te injura pe tine dupa…
[Reply]
Friday, 6 November 2009 11:21
Aoleuuuuuuuuu, pisiii, ne-ai luat pita de la gura.
Acum o sa se apuce toti de scris…
RIM
Ps: cat despre injuraturi, pfuiii, WE ARE VIP!
[Reply]
Friday, 6 November 2009 11:23
Poate inveti si gramatica limbii romane: “Ideile acestui post nu s-a născut din capul meu”
[Reply]
Friday, 6 November 2009 12:49
Total de acord cu 4, 5, 8 și 10, dintre care ffff. important 4 (chiar fara blogmeetur)i deși inițial nu m-am gândit nicio clipă la asta
Probabil un mare minus ar fi că îți mănâncă mult timp, dar sincer mie nu blogul meu îmi mănâncă mult timp ci celelalte bloguri pe care le citesc
[Reply]
Friday, 6 November 2009 12:58
Motivul 11: ca sa ii comentezi pe altii
[Reply]
Friday, 6 November 2009 13:03
Tot eu, cel de mai sus, ti-am citit si alte articole din blog si mi-am dat seama ca a fost o greseala intamplatoare. Ma scuzi, am fost cam prost, m-am repezit cu un comentariu rautacios cand nu era cazul
[Reply]
Friday, 6 November 2009 13:16
Ah, tin minte ca si eu am scris ceva asemanator, parca pentru un concurs la care am participat impreuna, tu fiind pe atunci Hellene
..
http://ela.dizabillove.ro/2007/09/10-motive-pentru-care-bloggurile-sunt.html
[Reply]
Friday, 6 November 2009 13:44
Blogul te poate ajuta cand ai un necaz. De exemplu, cand ti se imbolnaveste un parinte si cititorii te ajuta cu sfaturi, cu numere de telefon sau cu o vorba buna. Si tu ai trecut prin asta, si eu am avut nevoie anul trecut cand s-a operat tata.
Probabil ca daca nu as fi avut blogul, n-as fi facut rost atat de usor de numarul de telefon al profesorului care l-a operat.
A, si nu te-as fi cunoscut pe tine si pe alti blogeri nemaipomeniti daca nu se inventa wordpresu sau blogspotu’ :-*
[Reply]
Friday, 6 November 2009 14:38
afara de puctul 2 (care mi se pare tare), sunt foarte faine punctele tari. le astept si pe celelalte…
[Reply]
Friday, 6 November 2009 15:03
intru totul de acord.
trebuia sa mai spui si ca la un moment dat da dependenta
[Reply]
Friday, 6 November 2009 15:45
Eu sunt foarte noua in aceasta ‘meserie’, dar deja imi place rutina pe care mi-o creeaza si faptul ca imi da senzatia ca am un task
Si chiar daca vorbesc singura, e mai bine decat sa nu vorbesc deloc, nu?
[Reply]
Friday, 6 November 2009 16:08
Și? Ce mai zici?
[Reply]
Friday, 6 November 2009 19:24
Mi se pare o analiza destul de pertinenta. Eu, cel putin, sunt de acord cu toate motivele din lista.
[Reply]
Friday, 6 November 2009 22:25
Îți place supica de roșii?
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 00:32
Nu ştiu cu celelalte motive cum e, dar pentru numărul zece… subscriu. Da, dacă este ceva ce mă ţine în continuare aproape de blogul meu, acel ceva se cheamă exact cum ai spus: putere terapeutică.
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 01:39
eu nu prea pot scrie cand sunt suparata ;p
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 02:05
Eu in ultima vreme am tendinta sa ma cenzurez foarte mult pe blog. Nu mai scriu din cauza ca ma citesc unele persoane care s-ar simti vizate, iar alteori din cauza ca ceea ce simt e prea puternic si orice text mi se pare sec sau ca ar strica din farmecul sentimentelor. Si nu stiu ce sa fac. M-am gandit sa-mi fac un blog anonim, sa o iau de la capat… deja mi-am mai facut unul strict pentru defulat si plictiseala, ala pentru terapie, dar nici acolo nu pot sa fiu complet libera, din aceleasi motive. Ca sa nu spun ca m-am gandit sa-l sterg… de tot, si sa nu mai scriu nimic
[fiecare cu momentele lui depresive, zic]
Si da, are si alte dezavantaje bloggingul, de mentionat injuraturile si ciudosii. Nu i-am inteles niciodata. Si nu-s intoleranta la critica, doar ca ma mira cum unii insista sa insulte desi nu le place cum/ce/despre ce scrii, si sunt persistenti. Asta e unul din misterele pe care nu le-am aflat inca.
In rest, sincer spun ca blogul meu mi-a schimbat viata radical, intr-un sens bun. Chiar daca e un blog personal mic unde aberez ocazional.
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 10:32
De acord.
Si inca ceva, da dependenta!
Atentie.
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 10:58
bloggingul nu e minunat.. e doar addictive.
sa vezi lumea intreaga, cu toate continentele ei este ceva minunat
bloggingul e asa, .., o evadare din puscaria de 10 ore la birou
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 16:43
E mişto să fii blogger. Chiar e
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 16:54
ca bine zice Blur!!!
[Reply]
Saturday, 7 November 2009 20:37
mhmmmmmmmmm
:D:D
[Reply]
Sunday, 8 November 2009 15:27
@cosmin pitris – Eşti doar un cocalar cibernetic, ştii asta, da?
[Reply]
Sunday, 8 November 2009 16:02
Sau pe bloggerii care n-au mai scris de mult
[Reply]
Sunday, 8 November 2009 22:19
dar sunt si lucruri bune pe bloguri. yty faci prieteni noi,cunosty noi concetii, chiar si negative si vezi metode sa te adaptezi la nivelul lor.
[Reply]
Monday, 9 November 2009 21:10
pe mine cu siguranţă:)
[Reply]
Tuesday, 10 November 2009 20:20
[Reply]
Tuesday, 10 November 2009 20:30
da, cateva motive sa-ti tragi blog,sau poate nu? Ma mai gandesc.
[Reply]
Tuesday, 10 November 2009 20:34
pardon,sa-mi trag blog
[Reply]
Thursday, 12 November 2009 22:22
Beneficiile bloguitului:
* ma relaxeaza
* am pus laolata multe din chestiile scrise de-a lungul timpului si care sunt importante pentru sufletelul meu
* ma relaxeaza
* ma detasez de monotonia cotidiana
* ma relaxeaza
[Reply]
Thursday, 12 November 2009 22:50
Mi-a tras Ovi.Desi nu sunt sigur ca m-a convins.Sper sa fie de bine. http://tacsu.sirb.net
[Reply]
Monday, 16 November 2009 13:58
[Reply]
Monday, 23 November 2009 16:51
Pe mine un post din asta pe un blog m-a determinat sa imi fac si eu blog.Toata stima pentru “veteranii” blogului dar si pentru cei care de-abia acum se apuca!
[Reply]
Saturday, 5 December 2009 12:32
[Reply]
Thursday, 28 July 2011 10:39
Ai uitat un motiv – mandria.
[Reply]