O scânteie de bucurie

Nu, n-are legătură cu Ricky; în privința asta mă usuc de îngrijorare pentru că acum, când citiți rândurile astea, el e la veterinar, așteaptă să fie operat sau e chiar pe masă. Ceea ce pe mine mă termină psihic și până vorbesc cu doctorul, până mă duc să-l văd, timpul va trece strop cu strop, chinuindu-mă la maxim. Vesti bune. Revin diseara :)

Bucuria despre care vă vorbesc are legătură cu postul meu de ieri și cu nota de pe Facebook. Când am primit de la o colegă mailul despre oamenii nevoiași care nu au suficiente haine să se apere de gerul ăsta, mi-am adus aminte că mama mea are o grămadă de pulovere care acum îi sunt mari pentru că a mai slăbit. În plus, știam vag că în garaj mai aveam saci cu haine pe care voiam să le duc la sat să le dau țăranilor de acolo, haine rămase de la tatăl meu sau haine pe care mama mea nu le mai purta.

Așa că am venit acasă cu speranța că voi umple o plasă-două pentru a mă duce mâine la Azilul de Noapte al Federației Caritas.

Prima bucurie mi-a făcut-o o plasă plină cu șosete groase rămase de la tatăl meu (unele dintre ele noi noute), pe care nu apucasem să le dau și de care am uitat. Ah, ce bine le vor prinde acum acelor oameni. Cu sufletul zâmbind, am trecut la dulapul mamei mele și am adus-o să le probeze pe toate, să văd ce dau și ce păstrez. Spre bucuria mea, o mare parte din ele îi erau mari și mă puteam despărți de ele fără să-mi pară rău. Oricum are destule, că toata viața și-a cumpărat sau și-a făcut haine. Nu vă temeți, n-o las dezbrăcată.

Când am văzut că strâng mai mult de două plase, m-am dus în garaj să văd de sacii ăia și mare mi-a fost bucuria când am găsit o grămadă de haine pe care nu apucasem să le duc la sat. Când le-am deschis în casă și am văzut două veste cu puf, patru paltoane și alte haine groase, aproape că am sărit în sus de bucurie. Am găsit și niște maieuri, indispensabili și bluze de corp de-ale tatălui meu și mă bucur să le pot da de pomană, pentru sufletul lui.

Voi împărți aceste haine în pachete pentru Iulian și bunica lui și pentru oamenii fără adăpost care s-au strâns la Azilul de Noapte. Mă umple de bucurie gândul că pot contribui cu ceva la încălzirea acestor suflete.

Acestea sunt hainele pe care le-am găsit prin pungi și saci.

cele 4 paltoane
cele doua veste
puloverele si hainele tatalui meu
4 plase pentru oamenii fara adapost si una pentru Iulian (cea neagra)
Apropos, dacă cineva ia acest post ca o laudă, sincer, mi se rupe, fiecare poate crede ce vrea. Dacă am motivat măcar pe unul dintre voi să își ia dulapurile la puricat în căutare de haine pentru nevoiași sau pentru Iulian și dacă le și trimite, îmi consider misiunea îndeplinită.