Dupa multe luni de chinuri, dupa prea multe ore in care isi astepta sfarsitul, bunicul meu a murit. Aseara. A trait o viata lunga fiind si bun si rau, a fost lucid pana in ultima clipa si abia dupa ce si-a vazut cei trei copii, a putut sa inchida ochii pentru totdeauna. M-am bucurat ca a scapat de atata durere fizica si sufleteasca. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si sa-i ierte pacatele.
Eu? Eu am un sentiment ciudat… o teama impletita cu resemnarea si o presimtire ca e abia inceputul. Nu m-am intalnit cu moartea decat de doua ori in viata – prima oara cand a murit strabunica mea si apoi cand mi-a murit primul catel. Acestea au fost mortile care au sapat adanc de tot in sufletul meu… Cea a bunicului meu, vine mai mult ca o alinare, pentru ca la 94 de ani, ai trait deja suficient si cand ultimele luni iti sunt pline de durere, numai sa traiesti nu mai vrei.
Doamne, doar daca ar trai parintii mei cand eu voi avea 65 de ani…











Sunday, 24 January 2010 14:27
Condoleanțe!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 14:28
Condoleante
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 14:31
Condoleante
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 14:34
Sincere condoleante…
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 14:34
Nu am ce să spun. Și știi de ce. Sunt cu sufletul lângă tine, știind prin ce treci. Capul sus, din nefericire ăsta este singurul drum pe care trebuie să-l facem toți.
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:06
Condoleante…
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:07
Condoleante
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:07
condoleante..
te inteleg prin ce treci ca eu in mai putin de 2 luni am pierdut 2 bunici..
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:10
Cred sincer ca s-a dus intr-un loc unde nu-l mai doare nimic si de unde poate veghea asupra voastra…
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:22
Sincere condoleante Andre! Imi dau seama prin ce treci, sunt alaturi de tine
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:23
Ne pare rau…
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:27
Condoleante si D-zeu sa-l odihneasca!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 15:48
Sincere condoleanţe şi Dumnezeu să-l odihnească în pace .
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 16:08
Condoleante
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 16:19
Condoleante. Stiu ce inseamna sa-ti pierzi bunicii, din 4 nu mai am niciunul in viata. Insa mi-i amintesc mereu cu lumina in suflet, pe care stiu ca tot ei mi-o trimit. Fii tare!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 16:21
Dumnezeu sa-l odihneasca!!! La asemenea varsta cred k moartea este intr-adevar “dureros de dulce”.
Condoleante.
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 16:42
Condoleante!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 17:54
Condoleante!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 19:53
Sincere condoleante!
P.S.: Te inteleg perfect! Eu m-am nascut cu 3 si de cativa ani buni, nu mai am niciunul. S-au dus prea devreme, si totusi in liniste, la vremea lor! Capu' sus!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 20:00
Uff, tomatina, condoleante sincere. E greu cand pleaca din viata noastra oamenii pe care ii adoram. Pentru mine bunicul a fost aproape un tata. Am fost absolut distrusa cand s-a “dus”, mai ales ca locuiam impreuna. Sa aveti cu totii multa sanatate. Si bafta si tatalui tau,ca am inteles ca mai e de rezolvat una-alta si cu el. Te pup.
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 20:03
Condoleante
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 20:23
Dumnezeu sa-l odihneasca! Condoleante intregii familii!
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 21:08
Îmi pare rău, draga mea…
Sunt sigură că bunicul tău a fost mulțumit cu vârsta pe care a ajuns-o, iar de acolo de undeva de sus veghează asupra sufletelor care-l plâng.
Și ai dreptate, e ideal să-ți vezi părinții la o vârstă atât de, frumoasă să-i spunem…
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 21:51
Condoleanţe. Dumnezeu să îl odihnească.
Şi eu mi-am pierdut ambii bunici de ani buni dar încă le mai simt lipsa uneori.
[Reply]
Sunday, 24 January 2010 23:18
Condoleante Tomata! Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca pe bunicul tau!
[Reply]
Monday, 25 January 2010 08:23
Condoleante!
Eu mi-am pierdut 2 bunici cand eram prea mica sa realizez ce se intampla, dar acum ma inspaimanta gandul ca ceilalti doi ar putea muri.
[Reply]
Monday, 25 January 2010 09:48
Condoleante. Dumnezeu sa il odihneasca.
[Reply]
Monday, 25 January 2010 09:49
imi pare rau sa citesc asta
sunt alaturi de tine.
[Reply]
Monday, 25 January 2010 10:24
De-ar fi sa-ti vorbesc acum , n-as putea. Mi s-a pus un nod in gat si doua lacrimi mi-au alunecat pe obraji. Nu stim ce-i dincolo , dar toti speram sa fie mai bine. Sincere condoleante.
Doru Sirb
[Reply]
Monday, 25 January 2010 14:25
condoleante!
[Reply]
Monday, 25 January 2010 15:17
Îţi pot spune doar că sunt aici, cu o vorbă bună.
[Reply]
Monday, 25 January 2010 15:38
Sa ne bucuram de viata , si sa facem in asa fel incat sa ajungem la varsta la care ne vedem stranepoti mari.
[Reply]
Monday, 25 January 2010 16:14
Condoleanţe…
[Reply]
Monday, 25 January 2010 16:23
Îmi pare rău. Condoleanţe. Odinească-se în pace.
[Reply]
Monday, 25 January 2010 19:39
Condoleante!
[Reply]
Monday, 25 January 2010 21:24
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
[Reply]
Monday, 25 January 2010 22:37
Draga mea, chiar daca-s departe iti trimit gand bun. Condoleante… sincere si din suflet
[Reply]
Tuesday, 26 January 2010 09:24
[Reply]
Tuesday, 26 January 2010 15:44
Dumnezeu sa-l hodineasca.
[Reply]
Wednesday, 27 January 2010 20:51
stiu ca in momente ca astea cuvintele sunt pur si simplu insuficiente pentru a umple golul, dar iti urez din suflet…”condoleante”… si da, moarte ne sperie pe toti indiferent de varsta.
[Reply]
Wednesday, 27 January 2010 21:08
Condoleante!
[Reply]
Thursday, 28 January 2010 18:58
[Reply]
Thursday, 28 January 2010 19:53
L-a iertat Doamne – Doamne, e intr-un loc cu mult mai bun, acum.
[Reply]
Tuesday, 1 February 2011 15:28
>:D<
[Reply]