Tatăl paralizat, buletinul şi o biţiglă roz

Cu ce sa incep? Cu o femeie care mi s-a milogit ca tatal ei e pe moarte si ca daca nu-i cumpara medicamente crapa? Cu bicicleta mea care a disparut miraculos din fata C.E.C.-ului lasand in urma ei doar lantul si lacatul taiat? Sau poate ati vrea sa stiti cum am ajuns la scoala si nu mi-am mai gasit buletinul. Dar stati cuminti si ascultati ca mi-a venit randul sa va vorbesc despre cum am fost eu pagubita.
Ordinea enumerarii e pur intamplatoare ca din punct de vedere cronologic lucrurile stau altfel si oricum nu prea conteaza.

Pe cand lucram eu singurica la o amarata de agentie imobiliara, cu peretii igrasiati, satula de internet si dornica sa imi iau talpasita cat mai repede spre casuta mea, intra o femeie. Blonda, pe la vreo 30 si ceva de ani, imbracata din bazar si inarmata cu muuult tupeu. Isi ia o faţă de caine batut si incepe sa isi turuie povestea: tatal ei era paralizat si mama ei isi cheltuise deja banii pe medicamente, dar ce sa vezi, mai trebuia sa cumpere si altele. N-am eu sa ii imprumut niste bani? Ca maine mi-i aduce inapoi, orice ar fi, se jura pe toti sfintii din calendar. Eu ma inmoi toata, desi nu-mi placea situatia si ma scormonesc in portofel. Am 20 lei amarati si zic in sine-mi: „Daca ma minte, asta e, dar daca chiar e asa cum zice, n-o sa ma iert ca i-am intors spatele.” Suflet mare, ce vreti??? Si imi multumeste, mai ca face ca Tom cand ii pupa picioarele lui Jerry si eu plec acasa fraierita si impacata ca am facut un bine. Am facut pe dracu’. Ma rog, asta a fost din prostia si naivitatea mea. Ce sa faci, cand cred prea mult in oameni?

Cu Pinkie, n-are rost sa mai dezvolt, ca deja stiti povestea, si daca n-o stiti, o gasiti aici.

Iar cu buletinul asa s-a intamplat: mergeam eu la scoala pe scarile autobuzului, ca asa era pe vremea aia: sarmale sau sardele, cui ii mai pasa, aratam si ne simteam toti precum ele. Si nu stiu cand, ca daca stiam, azi nu mai aveam ce povesti, cineva si-a strecurat manuta in geanta mea atarnanda inspre afara si a luat ce a gasit: o măpuţă* cu buletinul si ceva abonamente de pe la biblioteci si alte tampenii pe care le tineam in ea.
Asa ca, Mihai si eu am fost furata in Romania.
Cristi, Adeline, Miclowan, Scaevola, Matei si Teo, voi cum ati fost furati?

_______________________________________________

* măpuţă = mapă mai mică. :P