Filmul de duminică

Ok, e tot filmul de vineri, dar vorbim despre el duminică pentru că am avut un weekend plin. Vă întrebam la începutul săptămânii ce-ați zdrobi dacă ați avea ciocanul lui Thor și-am fost surprinsă să văd că, așa cum spunea cineva în comentarii, au predominat floricelele, pentru că dragă Duhule, cred că ne-am săturat cu toții și să-i înjurăm pe politicieni și pe conducătorii țării. Facem asta zi de zi și tot degeaba. Măcar, ipotetic dacă ne-am îndrepta atenția către alte cauze, poate ne-am face un bine, cel puțin pe moment. Aaaaanyway, era un exercițiu de imaginație și am primit o grămadă de răspunsuri.

Între timp am fost și la film și parcă mi-a plăcut mai mult decât prima parte. Bine, prima parte o văzusem și imediat după The Avengers, așa că n-avea cum să-mi placă la nebunie. De data asta însă, am gustat acțiunea, povestea, efectele și mai ales peisajele din Londra cu mai mult interes.

Pe scurt despre ce e vorba în Thor 2: Întunericul. În primul rând acțiunea e plasată după evenimentele din New York despre care a fost The Avengers, evenimente pentru care e vinovat Loki, fratele lui Thor. Drept pentru care, Loki e închis într-o celulă șmecheră de unde nici cu toate puterile lui nu poate evada. Când Thor aproape că reușește să aducă pacea peste toate cele 7 tărâmuri, pac izbucnește alt război. Pentru că Jane a reușit să elibereze eterul, o substanță de care au nevoie Elfii Întunecați (asta-i o denumire tare nepotrivită) ca să revină la viață după mii de ani de adormire. Jane e iubita lui Thor pe care a lăsat-o pe pământ în prima parte a filmului când s-a dus să mai salveze niște tărâmuri și să mai poarte niște războaie. Mbuuun, pentru a reuși să îl învingă pe Malekith, capul elfilor și cel mai interesat să pună mâna pe eter, Thor apelează la însuși Loki. Și cum zile chiar el: You must be truly desperate to come to me for help. Mi-a plăcut de Loki la nebunie, o mulțime de faze și dialoguri care îl conțin sunt unele dintre cele mai savuroase. Acuma… ce pot spune mai multe despre film? E mai SF decât filmele SF, se întâmplă chestii neverosimile care depășesc și granița fantasy-ului, dar daca nu pornim cu gândul de a depista greșeli, discordanțe și altele de genul, pierdem plăcerea unui film născut dintr-o imaginație bogată. Dar eu sunt fană, așa că e normal să îi iau apărarea.

Na, și pentru că aveam o cană de dat și un bilet la film, random.org zice că ea merge la:


Felicitări, Anca, o să îți trimit un email pe adresa cu care ai comentat. Apropos, asta e cana: