Despre tabere

Năvodari 1991

Terminasem clasa I, premiantă cu coroniță, deci se cuvenea să primesc o recompensă. Așa că ai mei m-au trimis în tabără la Năvodari pentru 12 zile, că așa erau taberele pe vremea aia. Dacă îmi aduc aminte a costat 2300 de lei și am primit banii sau o parte din ei de la străbunica mea. Am multe amintiri de-atunci, deși au trecut o grămadă de ani. De exemplu, îmi aduc aminte cum primeam de la învățătoare câte 100 de lei pe zi să ne luam ce voiam, dacă îi cheltuiam în prima parte a zilei, alții nu mai vedeam până a doua zi. Îmi amintesc de steagul alb și de cel albastru, de gimnastica de înviorare de pe plajă, de Radio Vacanța și de „Ma-ma-ma-ma Marea, Marea”, cântec pe care tare mi-aș dori să-l reascult, doar că nu știu nici cum se numește, nici cine îl cântă. Îmi aduc aminte de discoteca de pe terenul de fotbal și de sora unei colege care se dădea drept băiat și vrăjea fetele. Îmi mai aduc aminte de o furtună cu tunete și fulgere în care stăteam toate într-un singur pat, deși eram vreo 12 în cameră. Îmi aduc aminte cum după câteva zile, mama mea a venit la Năvodari pentru că învățătoarea nu se descurca cu părul meu lung până la fund. A venit să mă pieptene și să mă spele pe cap. :)) Țin minte ziua aia ca și când ar fi fost ieri. Făceam plantonul de dimineață cu o colegă și întâmplător am ieșit pe balcon să mai înlăturăm plictiseala. Nu mi-a venit să cred când am văzut-o pe mami aproape de pavilionul în care eram cazați noi – o scenă ca în filme, am zărit-o dintr-o grămada de oameni.

Năvodari 1993

Pentru că în clasa a II-a m-am puturoșit și n-am luat decât mențiunea I, n-am primit nici o vacanță. Așa că într-a treia, m-am chinuit de-am luat un premiu III și am fost din nou la mare. În tabăra asta au început deja să apară băieții. Nu mai eram doar clasa noastră cu învățătoarea, ci încă o învățătoare cu copiii dintr-o clasă mai mare. Adică cei ce terminaseră clasa a IV-a. Tabăra asta îmi va rămâne în memorie cu spectacolul de dans pe care l-am dat pe scena de la Năvodari. Pentru că făcusem dansuri moderne, niște tipe mai mari ca noi s-au gândit că ar fi mișto să ne pună să facem o coregrafie și să evoluăm pe scenă, în fața a o grămadă de oameni. Ne-am antrenat în fiecare zi și, în sfârșit a venit vremea să dansăm. Am fost tare fericită că a ieșit totul bine, dar nu-mi mai încăpeam în piele că avusesem și-un solo (așa-i spune și în dans?) și eram un fel de mică vedetă. :P Tot în cadrul spectacolului i-am văzut pe Gheorghe Gheorghiu și pe Mădălina Manole.

Săliște 1994

Eee, în clasa a IV-a luam din nou premiul I, așa că în anul ăla am fost în tabără la Săliște, lângă Sibiu. Stăteam și fete și băieți în niște barăci lungi și ne distram foarte tare că stăm toți împreună. Din tabăra asta îmi amintesc cum s-a îmbolnăvit o colegă și împreună cu alte 2 fetițe am ajutat-o pe doctoriță să-i scadă febra. Alergam neobosite la cișmeaua cu apă rece să îi udăm compresele, să ne facem utile și să o ajutăm pe Maria.  Maria și-a revenit a doua zi și noi nu mai puteam de bucurie. Tot la Săliște am participat la un concurs de Miss, am câștigat locul II si-mi era foarte ciudă că Miss-a era o copilă care nu cred că era măcar la școală. Și mi s-a părut nedrept să concurăm fete din toate clasele și să ne facă o țâncă. :)) Învățătoarea mi-a dat cerceii ei cu clipsuri. Erau tip candelabru și eram îndrăgostită de ei, ăsta era motivul pentru care mi-a mai trecut din supărare când mă uitam în oglindă. A fost anul în care România bătea Argentina la Campionatul Mondial, meci pe care l-am văzut toți în sala de mese. În excursia făcută la Bâlea Lac am urcat atât de sus pe munte că am fost pedepsită pentru restul zilei, ceea ce însemna că n-am avut voie la discotecă. Îmi părea rău că nu pot merge, da’ tare mi-a plăcut să mă cațăr pe munte.

Poieni Strâmbu 1995/1996

Clasa a V-a, colegi noi, multă lume necunoscută. Dup-aia clasa a VI-a, același loc. Amintirile din acești doi ani îmi cam joacă feste. Nu mai prea știu ce când s-a petrecut, știu că deja începeau să-mi placă băieți. Știu că în 1996 s-a întâmplat primul sărut despre care v-am povestit aici, știu că am câștigat locul 2 la orientare turistică tot în anul acela și mai știu că singurul șah mat din viața mea i l-am dat unei copile de clasa I. :)) În rest… campionatul de volei la care am câștigat locul I, serile de la discotecă, alergarea prin ploaie în jurul cabanei, noaptea, pentru că am făcut gălăgie… sunt amintiri pe care nu le pot plasa în timp.

Cheile Nerei 1997

Nana – Lonely, DJ Bobo – It’s My Life, Puff Daddy – I’ll Be Missing You, Spice Girls – Wannabe, Blackstreet – No Diggity și multe multe altele urlau zilnic din camera noastră. Excursie la Lacul Dracului, drumeție pe cărări de munte, traversarea Nerei cu blugii pe mine, frigărui la foc de tabără și părul tuns scurt. Ah și-un iubit cu un an mai mic decât mine, plângăcios, dar foarte amorezat. I-am dat papucii când am ajuns acasă. Din cauza lui mi-am uitat aparatul foto în autocar și abia l-am recuperat după câteva săptămâni de la întoarcere.

Năvodari 1999

Din nou la Năvodari, de data asta cu o clasă care nu era a mea, dar cu prieteni adunați ba din fosta clasă de generală, ba cu prietene de la bloc, plus una bucata verișor. Nu pot spune că a fost o tabără memorabilă, știu că eram cam distrusă din cauza unei prime iubiri devastatoare și nici ăla de-mi plăcea acolo nu părea să fie curios de mine. După câțiva ani am aflat că era, dar se dădea la prietena mea doar că nu știa cum să mă abordeze pe mine. Auzi, eu inabordabila. :)) Multe seri petrecute la discotecă, multe râsete, dar nimic memorabil.

Costinești 2001

N-a fost o tabără propriu-zisă, dar a fost prima oară când ne-am format o gașcă și ne-am dus de capul nostru la Costinești. A fost superb, a fost exact cum trebuia să fie la 17 ani. Eram cu iubitul meu de-atunci, prima (și singura) ieșire împreună, ne iubeam de mama focului, ceea ce m-a transformat într-o geloasă fără pereche. Au fost și certuri și împăcări și lacrimi și alcool băut la durere – de unde și prima beție. Au fost jocuri de cărți, dansuri în discotecă,  poză cu Animal X, concert Direcția 5 în Disco Tineretului, o zi întreagă de plajă când am vrut să furăm tot soarele de pe cer, prin urmare piele arsă că aproape am dormit în fund de usturime. Am poze și retrăiesc fiecare moment de fiecare dată când mă uit la ele. Au trecut aproape 12 ani de atunci și mie îmi pare că n-au trecut decât câteva luni…