Benny s-a dus la tati

imi propusesem ca in aceasta dimineata sa va povestesc despre cat de minunat a fost anul asta, cate impliniri si cate bucurii mi-a adus, cat de lipsit de lucruri negative a fost. numai ca la ora 8 si un pic mi-a sunat telefonul. un numar pe care nu-l stiam, la care am raspuns din reflex, buimaca de somn – n-am apucat sa-mi inchipui ce-i mai grav. era doamna de la pensiunea canina, care, cu o voce trista ma anunta ca Benny a murit. :(

cand i-am dus acolo, inainte sa plecam in Germania, chiar i-am spus doamnei ca daca se intampla ceva cu el sa ma sune, sa o pot anunta pe matusa mea sa mearga sa-l ia si sa-l inmormanteze in gradina. desi i-am mai dus la pensiune de vreo 3 ori, niciodata nu i-am spus ca se poate intampla ceva. m-a intrebat ea o data ce sa faca daca Benny, fiind atat de batran pateste ceva. am asigurat-o ca nu va pati nimic. insa de data asta parca am simtit. ma asteptam sa se intample in orice moment pentru ca Benny era batran, bolnav, orb, surd si nu mai reactiona aproape la nimic. inca mergea pe picioarele lui, inca manca singur, deci nu se chinuia, astfel incat sa-l “adorm”. si oricum, gandul asta ma facea sa plang instant. azi a facut-o altcineva pentru mine si, desi ma simt cumva usurata ca n-a trebuit sa-i vad ultima privire inainte sa se stinga, nu pot sa nu ma intristez ca n-am fost acolo langa el. ca a murit inconjurat de straini, fara ca macar sa-l mangai pentru ultima oara. ricky a ramas singur, plangand langa el, asa mi-a spus doamna Mirela. si mi se frange sufletul cand ma gandesc cat de trist va fi acum ca a ramas singur. niciodata n-au stat despartiti mai mult de cateva ore, nici nu stiu cum va reactiona.

fiind departe de ei, in vacation mood, nu simt durerea ca si cand as fi fost acolo. insa ce trist va fi cand voi lua acasa un singur caine in loc de doi…

imi place sa ma gandesc ca Benny e mangaiat de tatal meu, ca nu-l mai doare nimic si ca ii e mai bine unde e.

2012 ar fi fost un an perfect…