Scormonind prin arhiva blogului

Nu-mi place să treacă zilele și să n-am motiv să intru pe blog. Numai că în ultima perioadă am luat niște decizii în ceea ce-l privește și voi face tot posibilul să mă țin de ele. Printre ele e și aceea că dacă n-am nimic interesant sau important de zis, să nu zic. Să nu scriu ceva doar să fie scris, de dragul de-a menține un număr de unici pe zi. Așa că de-asta am lipsit zilele astea, n-am avut inspirație. Și, deși mi-a venit o idee salvatoare pentru zilele „moarte” ale blogului, încă n-am pus-o în aplicare, da’ urmează. Chestia e că sunt dependentă de feedback, de interacțiunea cu voi, și-atunci aș scrie orice, numai să-mi vorbiți. :P

Așa cum am mai făcut și cu alte ocazii, mi-am luat arhiva la puricat sperând să găsesc printre subiectele discutate pe la începuturi ceva ce pot recicla. Mi-am găsit ideea, dar nu într-un post anume ci în toate pe care le-am recitit. Nu știu dacă bloggerii mai vechi își recitesc posturile de la început sau chiar și din ceilalți ani. Eu o mai fac din când în când și mă cam… îngrozesc. Ok, poate e un cuvânt prea dur, da’ nu-mi vine să cred când citesc ce și cum scriam prin 2007. Cel puțin câteva posturi sunt… vai de capul meu. :)) Nu mă recunosc și nu mă regăsesc nicicum. Știu că n-ar trebui să fac asta, să vă atrag și vouă atenția asupra unor articole, da’ ce naiba… tre’ să se vadă o evoluție, nu?

Me against the world
Copilul din mine
Fucking high

Oh, Doamneeee. Pe restul poate le descoperiți voi dacă aveți chef să mai râdeți un pic.