Un weekend obositor

Dar, cu toate astea, foarte frumos.
Noroc ca mai am o săptămână până la vacanţă, ca altfel m-ar fi apucat plânsul… la cât de haotic se întâmplă lucrurile în jurul meu. Sau la cât de haotic le fac eu să se întâmple.

Weekendul ăsta a fost plin. Ochi.

A debutat vineri cu mutarea într-un birou nou. Ne-am luat catrafusele de aici şi le-am mutat într-un birou mult mai mare, mult mai fain, mult mai aproape de casa mea. Aşa că vineri am coborât cutii, am urcat cutii, am desfăcut cutii. Am montat birouri, mese, scaune, dulapuri, etc. Da’ despre asta vă povestesc un pic mai încolo, când e totul pus la punct, scris pe blogul firmei si, deci, oficial.

Sâmbătă – am fost domnişoara de onoare a uneia dintre cele mai vechi prietene ale mele. O mireasă superbă, o petrecere minunată, o locaţie excelentă, mâncare bună bună, prajituri demenţiale, muzica – oleacă prea multă populară, da’ am avut şi „de-a tineretului”, şi o durere de picioare sfâşietoare. Încă îmi simt tălpile pulsând.

Duminică – ziua de naştere a unei alte prietene vechi, care ne-a dus la grătar, pe malul Timişului. Lăsând la o parte faptul că numai de obiceiuri sănătoase nu m-am ţinut – am stat în soare toate ziua, fără pălăriuţă şi fără să mă dau cu cremă cu protecţie solară de fiecare dată când ieşeam din apă – a fost o ieşire reuşită. Bălăceală cât cuprinde, chiar dacă Timişul nu depăsea nivelul genunchilor. Cred că am stat în apă 2 ore legate, atât de bine era. Am ajuns acasă prajită si rupta de oboseală.

Un weekend plin de prieteni vechi, emoţii, râsete, activitate. Odihnă deloc, da’ vine el concediul :P