3 ani de Tomata cu scufita

Şi au trecut 3 ani de când prestez cu drag şi spor pe acest blog, care cu fiecare zi care trece îmi aduce o bucurie în plus. Am citit posturile pe care le-am scris când a împlinit un an (aflaţi acolo şi povestea naşterii lui), şi cel de când a împlinit 2 şi parcă nu mai ştiu să scriu aşa de frumos despre el. Deşi avantajele au crescut, deşi cunoştinţele pe care mi le-am făcut cu ajutorul lui s-au transformat în prieteni, deşi blogul mi-a adus dovezi nenumărate că cei care mă citesc şi cei pe care îi citesc sunt OAMENI, cuvintele mele sunt sărace azi când ar trebui să îi închin o odă.

Şi totuşi trebuie să ţin un discurs în cinstea Tomatei cu scufiţă, care pe lângă un blog roşu cu nume ciudat, e o parte semnificativă din mine.

De multe ori, blogul a fost miez de scandal între mine şi tatăl meu, pentru că în loc să fac te miri ce prin casă, eu stăteam pe net, scriind cu pasiune, comentând pe la alţii sau păstrând dialogul cu cititorii mei. A venit şi ziua când i-am arătat primii bănuţi şi prima excursie pe care mi-am plătit-o cu bani câştigaţi din blog. Atunci a înţeles că nu e doar o pierdere de timp, ci şi o sursă de venit.

Am scris mult despre tatăl meu şi cam de fiecare dată i-am dat să citească. Şi dacă acest blog n-ar fi existat probabil n-ar fi avut unde să citească cât de mult a insemnat pentru mine şi cât de mult l-am iubit.

Dacă acest blog n-ar fi existat n-aş fi primit o mulţime de mailuri de la oameni dintre care unii nici nu mă cunosc în realitate, dar care mi-au alinat durerea pierderii lui cu paragrafe întregi sau doar cu 140 de caractere.

Am făcut o recapitulare la sfârşitul anului trecut, dar trebuie să reamintesc anumite lucruri şi mai ales să le pomenesc pe cele care s-au întâmplat anul ăsta.

-    o să încep chiar cu finalul, pentru că e cel mai tare şi datorită lui am simţit din nou ce gust are fericirea. Blogul mă aduce tot mai aproape de marele meu vis, un prim pas fiind deja făcut în 2008 cu tamada şi în 2009 cu books-express. Al doilea pas e colaborarea cu site-ul revistei tabu, care la recomandarea Cristinei Bazavan m-a cooptat pentru categoria de carte din Agenda culturală. Mai am un pas şi fericirea e completă.
-    tot în materie de colaborări, mă mândresc şi cu cea cu platforma pandoras, o lume a femeilor în care bărbaţii sunt bineveniţi.
-    am participat la o licitaţie pentru a salva o viaţă care s-a întâmplat doar datorită blogurilor şi twitterului, ceea ce spune multe despre importanţă lor
-    am fost la colindat şi la împărţit daruri la un centru de plasament – o acţiune tot pe bloguri organizată
-    deşi mă opresc aici, i-aş mai putea aduce blogului o tonă de omagii pentru tot ce m-a învăţat şi m-a ajutat să fiu

Statistic vorbind, în 2010, Tomata cu scufiţă se prezintă aşa:

  • 858 de posturi
  • 14 117 comentarii
  • 26 de catergorii
  • 9 pagini
  • 359 058 vizitatori in total
  • Locul 49 în zelist, săptămâna asta.

La fel ca şi în ceilalţi ani, mă declar satisfăcută, mulţumită şi evident dornică de mai bine.
Dar azi vreau să petrecem şi să sărbătorim. Scriam ieri pe recent creata pagină de Facebook a blogului să vă pregătiţi de petrecere. E liber oricine să aducă prăjituri, sucuri, băutură şi mâncare, confetti, artificii şi pocnitori, pentru că uşa blogului vă este deschisă. Puteţi să aduceţi şi muzică de care vă place şi mai ales puteţi veni însoţiţi de câţi prieteni vreţi voi. Vă aştept!
* pentru poza asta simpatica ii multumesc din suflet lui Toni >:D<