Scorţişoară
Vă mai aduceţi aminte de pisicuţa asta?
în caz că nu, recitiţi-i povestea, că e una fericită. Iat-o cât de mare şi frumoasă s-a făcut.
Din câte ştiu eu, o cheamă Scorţişoară. Draga de ea. Se vede că stăpâna ei o iubeşte cum merită.
Tags: pisica











09 11 2009 la ora 11:38
ce frumoasa-i scortisoara asta
09 11 2009 la ora 11:57
asta da nume original de pisica
09 11 2009 la ora 11:59
Totul e bine cand se termina cu bine
.
09 11 2009 la ora 12:52
Iau, cât e de tare ultima poză!
09 11 2009 la ora 13:00
De ultima vroiam sa zic si eu: are o moaca pisica aia neagra/gri/maro …. incredibil!
09 11 2009 la ora 13:13
Bravo Tomatei cu scufita pentru ca a scos in fata povestea Scortisoarei, ajutand-o astfel sa isi gaseasca o casa curata si calduroasa!!! Se vede ca acolo se simte in largul ei.
09 11 2009 la ora 13:29
mai cat de frumoasa s-a facut, doamne ptiu pe ea de scumpa
09 11 2009 la ora 16:24
Bre, dar tare chinuita e ‘potaia’ acum
Ma bucur ca avem iata si povesti cu happy end si, din partea unui om care tine 2 caini fosti vagabonzi in casa, ii multumesc celei cu suflet de aur care si-a umplut casa de bucurie si a oferit sansa unei vieti normale unui suflet nevinovat. Cea mai mare rasplata este chiar “ghemotocul” in cauza. Sunt atat de dulci si de tonici, incat, oricat de turbat vii acasa, cand ii vezi cum te privesc cu atata dragoste, pur si simplu te topesti
09 11 2009 la ora 16:56
oh, doamne! ce ghemotoc frumos si cuddleicios e scortisoara.
e adorabila!
09 11 2009 la ora 18:11
09 11 2009 la ora 22:00
e superba Scortisoara! Si e iubita!
Bravo!
09 11 2009 la ora 22:48
De obicei nu îmi plac “pisicuţele”… dar când vine vorba de o pisicuţă ŞI un laptop, cred că e fotogenialitatea anului

10 11 2009 la ora 15:38
Aici e frumos inca, stai sa-l fi vazut in perioada de glorie cand s-a ingrasat ca porcul
10 11 2009 la ora 19:56
10 11 2009 la ora 20:33
@ Tomata : mulţumim de un milion de ori pentru un pisic aşa adorabil
@ movieaddicted : povestea numelui e simplă … când era mic s-a bălăcit în vasul de toaletă aşa că a trebuit să-l spălăm şi nu prea aveam cu ce … am ales detergentul de vase de bucătărie cu aromă de scorţişoară … câteva zile toată casa mirosea a Crăciun în timpul verii
@ Gabi : pe motanul ăla urât din ultima poză îl cheamă Virus şi e singurul căruia îi e frică de Scorţi din toată curtea (ca o mică paranteză, al nostru motănel se cam întorcea compostat acasă după câte o răfuială cu alţi motani, în timp ce pe Virus îl domină din priviri şi avem şi noi măcar un motiv să fim mândri de bărbăţia lui)
@ toată lumea : dacă nu se înţelege încă … el este un mascul feroce, un tigru bengalez nu orice mâţă neajutorată (toate acestea bineînţeles doar în mintea lui)
Ca adiţii aş putea menţiona că lipsa mamei s-a simţit în comportamentul lui pisicesc : nu prea ştie el ce-i aia mieunat (decât dacă îl scuturi bine sau îl tragi de coadă – şi nici atunci nu iese mieunat ca lumea ci mai degeabă ciripit de pasăre) se mulţumeşte majoritatea timpului cu pârâituri scurte; rareori bea din bolul lui cu apă preferând să bage o lăbuţă într-un pahar şi să se lingă pe unghii
; nu prea se omoară după lapte însă oricând e gata pentru nişte ciorbă, cartofi prăjiţi şi ca desert îngheţată cu vanilie (după care tremură, de fericire cred).
Sper că nu v-am plictisit, dar v-am văzut entuziasmaţi.
12 11 2009 la ora 11:36
Hehe, imi amintesc de ea, mogaldeata a crescut. Bravo, Tomato, si felicitari cui a crescut-o. Keep it up!
16 11 2009 la ora 13:57
19 11 2009 la ora 00:07
eu am avut un caine al scarii care se numea FRUNZA.era slab ca si o frunza