Am fost la Arsenal Park

Si mi-a placut mult de tot. Dar aseara cand am ajuns am picat secerata de oboseala, iar acum sunt la lucru si nu pot sa va insir ce s-a intamplat. :D Povestile si pozele mai spre seara ca e mult de munca la un post ca cel pe care il am in cap. Pregatiti-va, o sa fie lung. ;)

Later edit:

Asaaaaa, mi-am suflecat manecile si ma apuc de scris. :)
Inainte de toate vreau sa ii multumesc domnului Cristescu ca ne-a invitat sa petrecem un week-end de vis intr-o locatie cu atat de mult bun gust si atat de bine gandita incat nimic, absolut nimic nu i se poate reprosa. Eu, si la fel si ceilalti participanti (cei din gasca noastra) ne declaram incantati pana peste masura si promitem sa mai revenim.

Aventura a inceput din momentul in care Luci m-a sunat sa imi propuna un week-end la Arsenal Park la Orastie. A inceput de atunci, ca pana n-am ajuns acolo tot m-am gandit cum o fi. N-am intrat pe site, tocmai ca sa nu-mi fac nici o impresie, ca sa gust totul la maxim.

Nu stiu cine m-a sunat pe mine sa imi comunice locul plecarii, dar m-a cam fraierit si adevarul e ca si-a gasit fraiera cea mai buna. :))) Mi s-a spus sa fiu la Hotel Timisoara in jur de ora 10 – 10:15, iar eu punctuala ca de obicei, m-am infatisat cu iubi de mana la ora 10:5. Si stai si asteapta si suna pe Nebu sa te asiguri ca mai vine cineva. :P

In autocar discutii despre Michael, despre concerte, despre copilarie, trecem rapid prin asta ca avem chestii mai importante de narat, asa ca in afara de perla lui Ovi cu Katy Perry, nimic notabil. ;))

Ajungem la Arsenal Park – Orastie dupa cateva ore de mers (cred ca au fost vreo 4 cu tot cu jumatatea de ora pauza) si de peste tot se aude: „wow”. „ce tare”, „uite-un tanc”, „suuuper”, „mama, un tuuuun”, „Iuuuuu, uite si-un avion”, samd.

Dupa colt, cine ne asteapta? Denisuca si Vis Urat, odihniti, plimbati deja prin tot parcul, se pun sa ne faca curiosi povestindu-ne ce au vazut.

Sa stam la masa, sa mergem si noi? Toata lumea agitata abia astepta sa absoarba cat mai repede tot ce era de vazut. Pana la urma ne asezam frumos la masa, admiram personalul imbracat in costumatie militara (o nota de autenticitate), bem o bere si vorbim toti deodata.

In cateva minute vine o tanti cu un brat de tricouri si lanturi cu placute si ne inverzeste pe toti. Incantare maxima ca ne incadram si noi in peisaj si ne confundam cu natura. :D Tre’ sa va zic cat de tari sunt tricourile astea de army, un material asa moale si fain, ca tot ne pipaiam sa il simtim. :)))

Buuun, dup-aia, mergem sa ne cazam. Nu asa, pe jos, ca tot soldatul ci cu un golf-car si un soldat pe post de sofer. :P Ca-n filme. ;))

Pana sa se cazeze toata lumea, m-am luat cu Nebu si ne-am suit pe niste biciclete sa plecam in recunoastere. Si sa ne facem niste poze de pitzi pe tancuri, na. :oops: Si in drumul nostru ne tot miram, tot admiram si senzatia ca n-am fi in Romania creste cu fiecare invartire de roata.

La intoarcere, Visu’ are pusca cu bile. „Si io vreeaaau!” imi zic in gand, salivand. Dar cum sa ii zic? Noroc ca-mi citeste gandurile si imi pune pusca in brate: „Hai, ma, sa tragi si tu cu pusca!” :D Ieeei, da’ in ce sa trag? Si ma pun sa trag dupa frunze, ca alte tinte n-aveam. ;)) Si tot aici sa mentionez, Sebi!!! ca bilele alea ard ca dracu. :(

Mergem sa ne cazam. Ovi se tot lauda pe drum ca doarme in tanc. In dreptul meu scria in tabel ca stam in camera cu tun. Nici Ovi n-a dormit in tanc, nici eu n-am dormit pe tun. :))) Ovi a dormit pe tun, eu cu Iubi in bunker. :))) Mic, da’ faaain. Apropos de asta, a doua zi, in turul parcului, cineva care vazuse camera a strambat din nas ca e prea mic, prea inghesuit, ca n-ar dormi acolo. Stiti ceva? Camere de domni sunt in orice statiune si in orice loc, da’ in bunker, pe tun sau in tanc nu dormi in fiecare zi. Asa ca sfatul meu e cand mergeti acolo sa optati pentru asa ceva, ca feelingul e desavarsit.

Infometati, ne intoarcem la popota. Mancare la discretie, buuuuna de sa te lingi pe degete. Si mancam afara in natura. Pana se pune o ploaie de rupe tot in jur, si nori, si frunze si pe noi ne aduna in jurul unei masute, da’ degeaba ca apa tot patrunde peste tot. Ne adapostim in interior pana se opreste de tot.

Dupa care, unii pe care nu-i interesa ca au doar o pereche de papuci de schimb (Richie, Ovi, Corina, Denisuca, Dan, Sebi) se urca intr-un buggy si o iau la sanatoasa. Se intorc plini de noroi si super incantati ca s-au plimbat cu jucariile. Mie-mi pare doar rau. :( Motiv in plus sa ma intorc (cu cele mai jerpelite haine pe care le am).

Evident ca am gasit si caini pe-acolo si cum nu ma pot abtine, atata m-am dragalit cu ei…

Seara, la foc de tabara, cum altfel? Cum sa mergi in armata fara sa faci foc de tabara?

Si cum sa manci fara muzica? Gina Pop band a cantat atat de fain incat nici eu, nici Nebu nu puteam manca linistite de cat de fain canta femeia aia. Luam o gura de mancare, hop in picioare sa dansam. Mai o gura, mai un dans, si tot asa, pana i s-a facut femeii mila de noi si a cantat ceva mai lent sa ne priasca si noua mancarea.

Despre mancare, de la extraordinar in sus.

Sambata seara a fost una dintre cele mai faine seri din ultimii doi ani, cred. Am dansat pana n-am mai stiut de mine, pana curgeau apele pe mine, pana m-a durut spatele si picioarele imi tremurau. Imi pare rau ca ceilalti de la celelalte agentii s-au lasat asa de greu induplecati sa se ridice de la masa, da’ nu-i bai, ca noi de la agentia lui Sirb am dansat pentru toti. Se vede? ;))

La un moment dat, Gina s-a dus la nani si unii dintre noi la fel. Care-i primul lucru pe care vrei sa-l faci dupa asa o zi? Un dus. L-ai si face daca ti-ar fi dat prin cap sa bagi boilerul in priza inainte sa pleci, nu de alta, dar la intoarcere apa calda canci. :( Ca in armata, am facut dus cu apa rece. :D Si nici afara nu era prea cald. Ah, neaparat de mentionat: fiecare camera are centrala proprie + calorifer + boiler. Deci nu numai pe perioada verii puteti merge acolo, ci si iarna.
A doua zi, fiecare oscior si fiecare fibra ma durea. Dar, asta e. In armata nu comentezi. Desi ne-am pus noi ceasul sa sune, nu ne-am putut trezi la 8, insa imediat cum am facut ochi ma suna Nebu sa merg la micul dejun. Noroc cu oameni de-astia care nu dorm pana la 4, ca stim noi cine.

Micul dejun… nici nu va pot povesti ca imi ploua in gura, dar hai totusi ca incerc: omleta, carnaciori, bacon prajit, cremvursti (asa se scrie?), salam, parizer, sunca, branza, cascaval de 2 feluri, rosii, salata verde, castraveti, branza topita, unt, marmelada, gem, lapte, iaurt simplu si cu fructe, cereale de 3 feluri, fructe (pepene galben si grapefruit) si nu mai imi aduc aminte ce. Oricum, delicatese.
Mancam bine, se mai trezeste lumea si avem de ales: excursie la Sarmisegetusa Regia, la Castelul Corvinilor, plimbare cu bicicletele sau program de voie? De excursii nu eram curioasa si sa stau sa vegetez cand pe tava era si plimbarea cu biciclete, no thanks. Asa ca, impreuna cu Nebu, Corina, Ovi, Luci si sotia sa (aplauze pentru cea mai curajoasa viitoare mamica), Denisuca, Visu’ ne-am lasat ghidati de dl. Cristescu, gazda noastra si de Cristi. O plimbare de 20km nu e de ici de colo, mai ales cand n-ai conditie fizica si cand soarele te bate in cap. Am ajuns inapoi L-A-T-A!. Si din nou durerea si oboseala ma faceau sa tremur, fi-mi-ar rusine sa-mi fie.Iubi, Adina si Richie au ramas la popota.

Si cand ne-am intors, in sfarsit am facut si eu dus cu apa calda si ne-am dus iar la masa. Nu mai zic cat de buna era mancarea si de data asta, ca nu fac decat sa ma repet. Da’ jur ca merita sa ma repet. Bucatarul, care am aflat ca fusese coleg de clasa generala cu Iubi, face o mancare – dezmat pentru papilele gustative.
Si-am plecat la 5 cu promisiunea sa ne intoarcem si cu multumiri pentru cel care a facut posibila existenta unui asemenea loc in Romania.
Si toti cei care au fost prezenti pot garanta ca asa ceva nu mai exista si nici conditiile alea nu-s pe toate gardurile. Profitati de oferta de preturi care e promotionala anul asta, profitati de ceva ce nu faceti in fiecare zi, si mai ales nu uitat sa alegeti camere de-alea cu specific de armata.

Ah, si am uitat sa va prezint, in exclusivitate, miniconcertul Sirb feat. Visurat. ;)) Nu se prea vede, din cauze intunecate, da’ important e ca se aude. :)))


Ovi Sirb feat. Vis Urat – Pusca si cureaua lata

Alte poze la Cezar, la Denisa, la Ovi si la mine.

Si mai later edit:

Eu am vorbit mai mult despre experienta personala, Richie va vorbeste mai mult despre parc, despre activitatile ce le puteti face acolo.