Probe de foc intr-o relatie

Cu toţii am trecut prin ele, cu toţii vom trece. Acuma, dacă mă gândesc la filmul pe care l-am văzut sâmbătă, unii trec prin ele mai greu pentru că nu le dau şansa să se întâmple şi poate alţii nu le consideră probe de foc pentru că sunt aşa fireşti şi atât de ok încât nu ridică bariere.

Să vedem, încerc să îmi dau seama care ar fi probele decisive într-o relaţie. Având în vedere că eu am o relaţie de aproape 3 ani (OMG!!! Nu mi s-a mai întâmplat până acum), o să vorbesc din amintiri. 😛
Ines (care mi-a dat leapşa asta) zice că una dintre ele ar fi primul sărut. Da. Oricât de inofensiv sau de puţin important pare, nu e. Şi în viziunea mea e o probă de foc. Chiar dacă nu te dă pe spate cât de bun sărutător e tipul, măcar nu trebuie să-ţi displacă. Dacă primul sărut iţi face vocea interioară să exclame un „Wtf?” scurt… e clar că şansele ca a doua întâlnire să mai existe se diminuează. Da’ am elaborat aici.

Apoi… as zice şi că sexul e o probă de foc. Nu prima oară, că na… se pot întâmpla accidente, stângacii, etc. Da’ dacă sexul nu merge cum trebuie…  oricâte ţi-ar oferi omul de lângă tine, privarea de sex de calitate e o frustrare care poate duce la trădare, şi-apoi la suferinţă. Bla bla bla, ştiţi voi.

Cred că erau trei probe, aşa că nu mă prea pot hotărî… Ines a zis că e momentul în care ii cunoşti părinţii şi prietenii. Normal că nu e un moment de trecut cu vederea, da’ poate fi trecut, dacă tu eşti mai importantă decât prietenii, şi, dacă în cazul în care părinţii nu te acceptă, el iţi ţine partea şi nu ii ascultă orbeşte. Dacă face aşa, da-l încolo, să rămână cu prietenii şi cu părinţii. O să mă consideraţi o tirană şi o să-l compătimiţi pe prietenul meu. N-aveţi motive. Da’ că tot veni vorba, deşi nu e post despre asta, musai să zic doua vorbe: familia şi prietenul sunt două lucruri care pot coexista şi în cazul în care nu se prea plac. În sensul că dacă familia nu îl place pe alesul tău, asta e. Ii spui frumos care-i situaţia şi vă vedeţi de relaţie în afara familiei. Şi cu familia la fel, îl ţii cât mai departe de ea. În cazul fetelor e într-adevăr mai greu, dar de obicei nu la ele îs problemele alea mai mari. Mie una băieţii care la o vârstă la care ar trebui să fie independenţi încă se mai ascund în fustele mamei, încă mai ascultă de ele când ar trebui să îşi ia deciziile singuri, mi se par nişte pămpălăi. Mamele n-or să se oprească niciodată din a da sfaturi şi din a încerca să controleze vieţile copiilor lor şi e normal să fie aşa. Dar nu e normal să le şi laşi să iţi controleze viaţa. Iar cu prietenii… dacă ei sunt pe primul loc când vine vorba de planuri, de împărtăşit bucurii sau tristeţi, e clar că respectivul nu e pregătit pentru o relaţie.

Na, pai cred că mă opresc la probele astea de foc… pare că-s destule, deşi nu-s singurele.
Poate Teo, Esk, dn sau Richie au alte idei. 😀

21 Comments

  • alina

    Am citit si postul mai vechi. Eu am o nemultumire legata de sarutul cu limba: frate, foloseste-o, ca de aia o ai. In liceu erau mai temerari, mai exploratori. Acum parca toti se sfiesc sa te sarute cu limba. Deci da, mie imi place sa imi bage limba pe gat 😛

  • Ela

    Eu inteleg altceva prin probe decisive intr-o relatie;

    intamplari in care ai ocazia sa vezi cum reactioneaza cel de langa tine sau chiar incercari la care-l supui ca sa fii sigura ca l-ai vrea langa tine, poate chiar toata viata.

    Eu de exemplu as vrea sa il vad cum se poarta cand e beat sau/si foarte nervos. Daca nu e agresiv, daca nu imi vorbeste sau ma trateaza urat, daca nu ma inseala cu cine apuca..

    Apoi cum ar reactiona daca as ramane insarcinata. Ar ramane langa mine sa gasim o solutie?

    Si nu in ultimul rand ce ar face daca ne-am desparti. Ar incepe sa arunce cu noroi in mine si in ce-am avut?

    Acestea sunt cele mai importante dar as mai urmari si cum ne e cand si dupa ce locuim impreuna un an; daca ma mai scoate in oras, daca mai imi face surprize sau deja ma vede noua mama care sa aiba grija sa-i spele si sa-i gateasca.

  • DeMaio

    Hmmm, şi uite aşa ajung la concluzia că ceva este greşit: din ce văd mai sus, se caută un vibrator cu tot cu constructor…

  • Bia

    Ok, mi-a plăcut postarea ta, dar…”proba de foc” într-o relatie de iubire este chiar aceasta IUBIRE, nu altceva. Adică ok, mă sărută fenomenal, sexul e excelent, familia și prietenii lui sunt ca și ai mei…dar, măi frate, MĂ IUBEȘTE?
    Mă iubește și atunci când ne certăm, mă iubește și atunci când arăt ca naiba, mă iubește și atunci când vede pe stradă una trăznet (mai trăznet ca mine, evindet), mă iubește și atunci când mie îmi vine să dau cu el de la etaj, mă iubește și atunci când mie îmi vine să-i scot ochii, vrea să fiu acolo când se trezește, își aduce aminte că sunt lângă el de n ani?
    Dacă răspunsul la aceste întrebări NU este DA, celelalte “probe de foc” nu-și au locul. Sorry, poate sunt mai idealistă.
    Tomata, am fost în Timișoara sâmbătă și am fost și eu la film, dar la “17 Again”. Poate erai pe acolo 🙂

  • Ionut

    Pentru inceput, multumesc de recomandare … pare interesant filmul!

    Daca e sa cautam probe, le gasim in fiecare zi alaturi de persoana respectiva, incepand de la ‘fata asta stie sa-mi guste glumele mele’ sau ‘e adorabila cand ma trezeste dimineata si e mai somnoroasa ca mine’ pana la ‘bai frate … e singura femeie care mi-a facut asa ceva in pat’ … si toate lucrurile astea se aduna intr-un TE ADOR care cu timpul prinde radacini si devine altceva … dar (sa nu deviez de la subiect) nu poti pune pe hartie probele si sa faci media, ca apoi sa te ghidezi dupa ea. Oricum dialogul le rezolva pe toate … si da tot de la ea poti afla cat de mult poti sa-ti bagi limba 🙂

  • jane

    da, sunt esentiale si sarutul, si sexul, foarte importante relatiile dezvoltate cu parintii/prietenii, insa, dpdv personal, ce-a zis Ionut e de baza. TE ADOR-ul ala se vede in ochii lui, se simte si-ti face inima sa creasca. felul in care se uita la tine, felul in care te tine in brate… da, poate nu-s probe de foc bine delimitate, poate-s maruntisuri de fiecare zi, insa ele leaga relatia.

  • cezar

    Fara nici un pic de gluma, pt. mine proba de foc este prima noapte petrecuta impreuna si dimineata aferenta acesteia. Imaginea ei in zori, felul in care doarme si ma atinge in somn (daca se intampla asta) conteaza mai mult decat familia ei, felul in care saruta sau face sex. Ultimele doua “probleme” se pot regla prin discutii si antrenament… 🙂

  • Bia

    Cezar și Ionuț, mi-a plăcut felul în care ați răspuns. De asemenea mi-ar plăcea să cred că așa gândiți o relație la modul general nu doar în ceea ce privește o așa zisă “probă de foc”.

  • cezar

    In ceea ce ma priveste, am raspuns cat se poate serios, lucru pe care l-am precizat de la inceputul comentariului. 🙂 am o oarecare experienta in relatii si stiu ce conteaza si ce nu, pentru mine cel putin… 😉

  • Sirg

    Imi amintesc comentariul tau initial de la dece. Pe atunci aveai un blog cu o tema imposibila, negru cu albastru si portocaliu, nu?

  • Ionut

    Nu am nici un motiv sa mint pe acest blog si nici nu ma laud cu experienta in relatii!

    In concluzie tot ce am scris mai sus ma reprezinta! 😉

  • INTJ

    imho proba de foc intr-o relatie e rasul impreuna. daca nu poti rade impreuna cu partenerul/partenera, acea relatie nu (mai) are viitor.

  • Tomata

    @ ines –> eu nu, dar am amanat-o pana aveam ce sa scriu. 😛

    @ alina –> :))) Io de cand era sa ma inec cu limba lui, parca nu mai vreau sa mi-o bage pe gat. 😛

    @ Ela –> Ce am zis eu aici e prea putin, prea vag. Deci pot sa adaug pe lista si probele tale si inca vreo 10. Nu inteleg chestia cu despartirea. Adica nu ca nu o inteleg, dar nu o pot considera o proba de foc pentru ca este consecinta unei probe de foc. Daca n-o trece, te desparti. Nu poti sa o consideri una dintre ele. Cel putin nu pentru relatie. Pentru viitoarea prietenie, da. Dar odata ce te desparti, ce conteaza daca se poarta frumos sau arunca cu noroi, oricum nu mai conteaza pentru binele relatiei.

    @ DeMaio –> Nu fi rau.

    @ esk –> Hai, hai ca ni-s curiosi.

    @Bia –> Pai se presupunea sau se subintelegea ca iubirea nu trebuie conditionata. Adica porneam de la premisa ca iubirea exista, dar ba nu stie sa sarute, ba are difunctionalitati sexuala, ba o familie de rahat. Am considerat ca nu trebuia sa mentionez ca iubire exista, ca daca nu exista, cel putin partea cu familia nu e relevanta pentru ca nu te obliga nici macar principiile sa faci fata unor oameni pe care nu-i suporti. Sper ca data viitoare cand vii in TM sa dai un semn. 🙂

    @ dn –> Merci. 😉

    @ gingav –> Ma tem ca pe asta n-am inteles-o asa bine. Si decat sa dau un raspun aiurea, mai bine mai astept pana ma lamuresti.

    @ Ionut –> Sunt intru totul de acord ca prin comunicare se poate rezolva orice. Conteaza doar ca ambii sa fie receptivi si sa tin cont de parerile si nemultumirile celuilalt. Iar partea cu adoratul, i-am spus si Biancai mai sus: am crezut ca se subintelege ca iubirea exista si nu trebuiaa pusa ca o conditie sau proba de foc.

    @ jane –> Idem Bia si Ionut. 🙂

    @ cezar –> 😉 Multumesc. Sunt de acord cu comunicarea si cu rezolvatul problemelor prin discutat.

    @ Sirg –> :)))) Nu. Niciodata nu am avut blog negru. Nici cu albastru, nici cu portocaliu. Nu sunt culorile mele. 😛 Ma confunzi.

    @ INTJ –> Da, si asta e o proba de foc pe care o adaug la lista. Daca nu poti sa razi cu cel de langa tine, viata cu el va fi foarte trista.

  • cristean

    partea cu parintii ar trebui sa fie o simpla formalitate indiferent de parerea lor, ca nu te aşa cu ei. primul sarut, da si nu, banuiesc ca pentru femei e mai important. dar mai mult decat primul sarut, primul … hm, partea cu sexul e cea mai importata. pentru ea, esti in stare sa uiti ca era sa te omoare prima data cand ti-a facut mancare sau ca devii, incet, alcoolic de la cat o astepti in barul din nu stiu care mall cat isi face ea cumparaturile. asta zic ca barbat.

  • Calin

    faina discutia. Eu am avut doar de doua ori ocazia in viata de dinainte de casatorie sa asist la discutii libere intre fete si mi-am facut cruce cu ambele maini. Adica discutiile cu pricina erau neinhibate si fetele dezbateau subiectul de mai sus facand total abstractie de prezenta mea. Eu priveam spre TV dar aveam urechile ca Dumbo, din clipa in care am prins firul discutiei ca fiind asa “ne-dus la biserica”. Eram la aceeasi masa, acelasi grup doar ca eram singurul barbat si paream distras. S-au demontat mituri privitoare la durata performantei la pat, sexul ocupand 90 % din impresii. Pai noi, barbatii sintem decenti in exprimarea detaliilor, sintem pudici cind povestim despre prima intalnire si nou-nascuti privind fanteziile. Barbatii nu-s obsedati de sex, ei cocheteaza cu ideea si o ating prea des in discutii, dar nici pe departe ca femeile.
    Dupa divort, am recuperat ceea ce trebuia facut inainte si am beneficiat de pareri “directe si la obiect” din Cealalta Lume, a femeilor, din partea unor prietene, in sensul adevarat, adica femei cu care nu am avut nici o implicare relationala. Daca stiam, cite am aflat… o Doamne !!! Nu gresisem pe timpul casniciei, doar ca nu stiam cite lucruri bune mai puteam sa fac.
    Comunicarea, libera, e cheia. Sa poti spune ce vrei, cum vrei, cind simti. Sa asculti si sa fii ascultat. Sa nu fii spartan in principii ci sa fii deschis la adaptarea lor cu participare din ambele parti.
    Nimeni nu mai isi aminteste, dupa un timp, ce ai spus exact, cuvant cu cuvant, ce ai facut…. dar sigur toti ne amintim EXACT cum ne-a facut sa simtim CINEVA. de bine sau de rau.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge