Ghinioane cu noroc

Un ghinion nu vine niciodată singur… ci cu mai multe rezolvări. :P Mă rog, voiam să mă opresc la zicală, da’ nu pot să ignor toate chestiile bune care s-au întâmplat printre ghinioane.

Prin ghinion vreau de fapt să spun : după năzbâtia cu blogul, n-am avut net acasă decât cu ţârâita. Prin urmare n-am putut să pun în scris toate ideile îngrămădite pe limba minţii şi anunţurile pe care le aveam de făcut. Acum că am, unele anunţuri nu mai sunt valabile şi ideile s-au pierdut în eter. Asta e, îmi vin mie altele, nu e capăt de ţară. Dup-aia, m-am dumirit şi eu că sunt în sesiune, asta după un semestru în care n-am dat pe la şcoală. Bine, am fost o dată la început şi eram aşa entuziasmată că aveam impresia că o să dau pe-acolo mai des. Când colegele mi-au spus că n-are rost că nu vin profesorii, nu că muream eu de cheful de a învăţa, că pe-asta nu-l mai am demult, dar am murit de ciudă pentru toţi banii pe care i-am dat pe masterul asta. De obicei nu regret deciziile pe care le iau pentru că am grija să le iau pe alea care nu implică dezastre financiare sau sentimentale majore. Ei bine, blestem şi acum ziua în care eu şi capul meu prost am luat decizia să mai fac un master (deşi aveam exemplul elocvent că după ce te-ai ars cu laptele tre’ să sufli şi în iaurt). Au fost cele mai prost cheltuite 50 de milioane din toata viaţa mea. (de până acum :D ) Na, şi cum ziceam, îs în sesiune. Conştiincioasă mă pun să caut chestii pe grupul masterului, să îmi caut subiectele de referate şi proiecte, îl şi fac pe unul dintr-o suflare şi ieri dau cu nasul de mesajul că restanţele se dau pana în 30. adică pana azi. De ieri pana azi. :-s Eu aveam o restanţa de pe anul I, semestrul II, de care m-am ferit ca dracul de tămâie, sperând că o să treacă de la sine, ca orice pain in the ass. :))) Nu trece, să nu încercaţi şi voi. Am căutat, m-am chinuit câteva ore şi gata l-am şi trimis. Când ai cuţitul la os faci chestii imposibile. :P Asta era una dintre rezolvări. Buuuun, cu alealalte proiecte e mai simplu că ştiu unde ce să caut şi de unde să mă inspir. Unde mai pui că pentru un examen am de pregătit un blog. ;)) Şi cam gata cu şcoala, mai rămâne disertaţia. Şi ea cred, adică eu vreau, să rămână pe iarnă sau pe anul viitor, da’ cum o ştiu pe profă o să mi se urce în cap să o fac acum. Vad eu dacă scap.

Alta rezoluţie ar fi că în decurs de 2 zile am aflat unde merg în vacanţă, când, cu cine şi pe deasupra avionul şi avansul la cazare au fost plătite. :P Asta în condiţiile în care eu sunt lefteră şi datornică pe la părinţi şi prieten. :D Se rezolvă şi-asta, şi ştiu cum : aş putea să încetez să exist până la sfârşitul anului că oricum bani să supravieţuiesc nu am. Da’ după cum vedeţi, îmi păstrez optimismul. :D

Dup-aia am mai rezolvat mici chestii, numite cadouri pentru că, să vedeţi alt ghinion pe capul meu : luna iunie ii za worsest din tot anul. Ghiciţi a cui e ziua ? A lu’ mami pe 1, a lu’ prietena cea mai buna pe 4, a lu’ Iubi pe 24, a lu’ tati pe 27*. Care mă bate la asta, ii un as. Am rezolvat cu 3 cadouri, mai am unul. Ala pentru mami. Voi aialalţi 2 să nu mă întrebaţi ce primiţi că vă şi pleznesc, mai ales pe tine, pisi.

Cred că atât am rezolvat, da’ ia uitaţi şi voi câte am făcut. Chiar sunt mandră şi optimistă în continuare. Ah, şi v-am zis că mi-am înscris maşina ?? Da’ asta chiar merită un post separat.

________________________________________

* stiu ca corect e “a mamei mele”, “a prietenei mele”, etc… trebuia sa precizez asta, ca dusmanii “e” geana si poate mai zice careva ca nu stiu sa vorbesc romaneste.