De mână

Dragilor e vremea pentru altă expoziţie. Ştiu că orice idee mi-ar veni păleşte în comparaţie cu aia cu sânii (şi cum până la aia cu funduri mai e cale lungă), nu renunţ şi vă provoc pe toţi la un mic exerciţiu. De scris. Era tehnologiei ne ţine departe de pix şi hârtie şi mulţi constatam cu stupoare că atunci când trebuie să ne semnam pe un act sau declaraţie, literele ne ies de parcă am scrie cu mâna stângă (asta în cazul în care suntem dreptaci). Mie îmi plăcea enorm de mult să scriu de mâna, îmi rescriam cursurile în sesiune şi învăţam mai bine, îmi scriam posturile într-un carneţel când nu eram aproape de computer, iar acum îmi scriu impresiile şi recenziile în cea mai sfântă agendă pe care o am şi care e nelipsită de pe noptiera mea. Îmi place să scriu colorat, dar despre cărţi am scris doar cu pix albastru, deşi îl prefer pe cel negru sau pe cel roşu.

Subiectul următoarei expoziţii este urmatorul: pe o foaie de hârtie, scrieţi de mână un mesaj pentru cineva, faceţi o poză sau scanţi-l şi trimiteti-mi-l. Nu contează cui ii e adresată, poate să fie pentru vecinul de alături, pentru vânzătoarea de la magazinul din colţ, pentru învăţătoare, pentru tata, pentru fraţi sau surori, pentru pisică, pentru cel care ţi-a acordat prioritate în intersecţie, pentru fata care ţi-a zâmbit în club, pentru proful de mate care ţi-a făcut zile fripte, pentru omul care te-a sprijinit cel mai mult, pentru un prieten din copilărie, pentru o persoană dragă ce nu mai e printre noi, pentru o iubire ce n-a murit, pentru politicieni, pentru cântăreţul sau actriţa preferată, pentru ceasornicarul care ţi-a reparat ceasul, pentru şeful care te plăteşte la timp, pentru copilul tău nenăscut, pentru fosta prietenă a iubitului, pentru o persoană cu care ai pierdut legătura, pentru omul pe care îl respecţi cel mai mult, pentru cel mai bun prieten, pentru ţiganul care iţi cere bani la semafor, pentru duşmanii sau pentru oamenii care te-au dezamăgit.
Dacă aveţi posibilitatea să le arătaţi mai apoi poza sau „scrisoarea”, ar fi foarte interesant să le ştim părerea. :)

Mesajul meu e pentru oamenii pe care nu-i voi mai întâlni probabil niciodată.

O bucată din agendă

Un colaj de pagini din carneţelul albastru în care îmi scriam posturile.

Termenul limită: 17 mai. Expoziţia va apărea pe 18.