Din desaga Mosului

Pentru ca e perioada lor, pentru ca toata lumea vorbeste despre ele si pentru ca n-are rost sa astept pana la anul ca sa nu ma abat de la regula mea, o sa fac o exceptie si o sa vorbesc si eu despre cadouri. Bine, fie, si pentru ca ma indeamna o leapsa. Care vine din doua directii, de la Mihai si de la Nicole.
Cand vine vorba de cadouri vine vorba de batai de cap. Cand trebuie sa le daruiesti bineinteles. Stai si te gandesti oare ce a zis ca vrea X, oare ce i-ar placea lui Y, ce sa eviti sa ii cumperi lui Z. Anul asta i-am cadorisit doar pe parintii mei, mamei i-am luat o geanta micuta si draguta de voiaj (ca tot timpul le imprumuta pe ale mele) si o crema de maini, ca biata de ea, parca ar lucra pamantul, si tatalui meu i-am cumparat o borseta, ca are atatia bani ca nu mai are unde sa ii puna. :))) (ar vrea el). Lui Iubi urmeaza sa ii cumpar un router (asa se scrie??) si unei prietene niste margele. :) Stiu, cam intarziata. Am fost in criza de timp.
Observati cum ma invart in jurul cozii si cum trag de timp? Normal ca observati. Ideea e ca ar trebui sa vorbesc despre cel mai frumos cadou pe care l-am primit EU vreodata de Craciun. Of, asta e atat de greu, nu pentru ca n-as sti ce sa aleg, ci pentru ca nu imi mai amintesc ce cadouri am primit. Oricum cred ca cele din copilarie conduc detasat la capitolul asta, nu pentru ele in sine, ci pentru cine le aducea si cand le aducea. Faptul ca trebuia sa fiu cuminte ca sa primesc niste dulciuri, ca trebuia sa spun o poezie pe care o invatam cu cateva saptamani inainte, efortul acesta facea ca acele cadouri sa insemne mai mult. Nici nu mai stiu ce cadou am primit anul trecut, ce am primit acum 2 sau 5 ani. Conteaza doar ce au insemnat ele pentru mine atunci si ce am simtit cand le-am primit. Nu va luati dupa faptul ca nu imi mai amintesc in ce au constat, bucuria pe care mi-au adus-o e de neegalat. Ce va spun fe
Å£ele astea?

Leapsa o trimit la Monica, Ela, Marius, Alexandrog, Brigitta, si Catalin. Asa, pentru ca sunt darnica. :)