Valea Tasnei
Na, iacata-ma-s returnata acasa. Cele mai extreme doua zile din viata mea m-au tintuit la pat si abia pot sa mai scriu de febra musculara ce am acumulat-o inclusiv la falange.
Imi pare rau, rau, rau ca n-o sa va pun acum pozele, dar am un motiv intemeiat: cele mai faine nu le-am primit inca. Astept ziua de luni cand o sa pot sa va arat cum m-am catarat pe stanci, cum m-am scoborat cu/in rapel si cum am traversat o râpă pe funie. V-am facut curiosi? Pe scurt acest team building a insemnat:
- zona Herculane – Muntii Mehedinti, Valea Țâsnei
- un traseu destul de greu de parcurs, cu multe stanci de urcat, si cateodata un suiș destul de abrupt
- prima data cand am urcat un munte cu rucsacul in spate
- prima data cand am dormit in tenta, adica in aer liber, in sac de dormit

- prima data cand am stat de planton la foc, sa nu se stinga si sa nu ne fure un caine mancarea (norocul meu – am stat doar de la 12 la 1 jumate noaptea
) - prima data cand am facut alpinism – mi-a fost o frica de am zis ca mor, dar totusi am indraznit sa urc prima, dupa ce o colega abandonase. Nu mi-am rupt nicio unghie, ceea ce m-a bucurat mult de tot. Da’ mi-a fost frica de n-am mai stiut de mine.
- prima data cand am coborat in rapel de la 25m, fara picioare pe stanca, doar cu funia coordonandu-mi coborarea. Aia a fost asa de fain, m-as mai fi dat o data, dar a trebuit sa plec. Si la inceput mi se facuse brusc rau de inaltime.
- am descoperit parti bune si parti mai putin bune la colegii mei
- n-am ras prea mult
- mi-am pierdut unul din ingerii pazitori.
Si cam atat. Va mai povestesc la primirea pozelor.
Categorie: in ţara tomatei, pribegiile unei tomate plimbarete












Saturday, 29 September 2007 17:48
Super excursia.Cred ca pozele sunt de vis.Avem o tara minunata si pacat ca nu prea o cunoastem. Felicitari pentru curaj, determinare,si-mi pare rau de unul din ingerii pazitori pierduti.
[Reply]
Saturday, 29 September 2007 19:22
Anreiutzooo, abia astept sa va vad luni si sa povestim si repovestim peripetiile, sa vedem pozele profi
ale lui Cristi si sa vina alpinistii (macar Oana, desi ar fi pacat sa nu vina toti 3!) sa tragem concluziile si sa le multumim inca o data pt. experienta asta atat de faina!!!
daca te-ai gandi mai bine, poate ti-ai da seama ca ai avut ingeri pazitori, chiar daca poate nu erau cei “in charge”. uneori, nu vedem ce e langa noi din cauza ca avem asteptari din alta parte.
[Reply]
Saturday, 29 September 2007 19:37
@ Andrei –> Daa, si abia astept sa le vad pe toate celelalte ca au fost multe aparate si o sa am la pozeeee… Multumesc. Am avut curaj intr-adevar, desi mi-a fost cam frica la catarare.
@ cosmi –> Si eu abia astept sa ne vedem si sa povestim.
always encouraging.
Si sa stii ca m-am gandit bine de tot si stiu ca niste ingeri noi m-au gasit si i-am gasit acolo. Da’ esti asa draguta ca zici chestia asta…
[Reply]
Saturday, 29 September 2007 19:47
perna cu inimioare… stiu si io una..
(stiu, nu am)
[Reply]
Sunday, 30 September 2007 00:11
hai k ai pierdut un inger da’, ai castigat mai multi:P adica pe mine:)
super faina experienta, super fain team la extenseo!!!
aa!!vertical adventure rulz!:P
si io abia astept sa ne vdm luni sa pove mai multe…:)
[Reply]
Sunday, 30 September 2007 08:43
Blur mi-o ia inainte. Dar pe onoarea mea, voiam sa spun ca perna cu inimioare face toata poza.
[Reply]
Sunday, 30 September 2007 10:22
Oriunde sunt munti sunt si peisaje superbe, norocul nostru ca ii avem
.
[Reply]
Sunday, 30 September 2007 18:10
Da’ chiar toata lumea ajunge zilele astea la munte ? Adica toti in afara de mine ?
[Reply]
Sunday, 30 September 2007 19:38
@ blur –> E a mea, nu ma despart de un “puiut” nicaieri. Nu pot sa dorm fara el.
@ just me –> Merci ca ai adus vorba de Vertical Adventure. Oricum o sa mai scriu un post dupa ce o sa primesc toate pozele si o sa amintesc de ei. Stiu ca te-am castigat pe tine. Esti o bucatareasa desavarsita, dar o cantareata jalnica.
)
@ cropcircles –> Hehe… stiam eu ca ea o sa atraga atentia.
@ Oby –> Din pacate putini stiu sa ii exploateze.
Avem atatea frumuseti…
@ Doru –> Ha, tu stii de cand astept eu sa ma duc la munte?? Dar tre’ sa recunosc ca mi-a mai trecut din pofta.
[Reply]
Sunday, 30 September 2007 20:44
Ce-ti mai place sa te plimbi .
Unii se plimba , altii invata .. :-s
Pai e frumos ?
[Reply]
Monday, 1 October 2007 06:54
Macar poza in sac de dormit e dupa ce te-ai trezit
).
Si pentru mine au fost surprize placute si mai putin placute, si e clar ca a fost foarte extrema excursia (eu sper sa fie o poza cu unii dintre noi tinandu-ne de mana
Mai multe dupa poze
[Reply]
Monday, 1 October 2007 12:20
Mmmm, abia astept poze muuuulte multe multe si detaliate!
Chiar ma asteptam la link-uri spre albume si nimik! Dar inteleg ca ai nevoie de recovery
Super fain cred c-a fost! Doar partea cu ingerul n-am inteles-o… dar cred ca asta e acum ceva “in da’ house”, nu mai e open pt neinitiati
Oricum, o experienta minunata! Abia astept detalii!!!
Va poop pe toti!
[Reply]
Monday, 1 October 2007 18:09
Mi-e dor de munte…
((((
[Reply]
Tuesday, 2 October 2007 16:45
@ Andu –> Lasa, mai Andule ca si eu cand am invatat altii s-au plimbat. Acum e randul meu, la fel cum va fi si al tau.
@ Lemoncraze –> Oh, Doamne, avem unele poze….
)
@ Emi –> Acum ma chinui sa le uploadez si ma lupt cu Picasa ca as vrea sa le exporte singura. In fine, ma descurc eu. Partea cu ingerul ma priveste doar pe mine si nu voi discuta subiectul pe blog.
@ Puisorul cufurit –> Mie mi-a trecut. Pana la anul.
[Reply]
Sunday, 1 March 2009 12:20
am gasit azi postare ta. totul este oq in afara de faptul ca tasna este un traseu usor(ca si drumetie).sunt din severin si merg in fiecare saptamana in munti cu sotia si copilul.daca sunteti interesati si de alte drumetii cautatima .ne bucuram ca mai sunt si altii interesati de munte.
[Reply]
Monday, 2 March 2009 23:15
@ vali –> Wow, asta da familie care iubeste natura.
Eu din pacate nu-mi permit luxul asta, dar ma bucur de iesiri de-astea odata cu team-buildingurile.
[Reply]