Mă tot căzneam de dimineaţă să găsesc un subiect despre care să scriu în doi timpi şi trei mişcări, ceva lejer ca să nu-mi storc creierii prea mult şi când colo, iată şi ideea. Mă rog, ideea era de mai mult în capul meu, dar am tot uitat de ea.

Lady Gaga e o nebună, nu? Aşa zice toată lumea. Judecând după clipurile ei trăznite, după îmbrăcamintea pe care o afişează, după acţiunile la care se dedă.
Mulţi o judecă, mulţi o apreciază. Eu fac parte din cei care o apreciază. Din mai multe motive:
- o dată pentru că are curajul să facă tot ce face, să se îmbrace cum nici cu gândul nu gândeşti
- a doua oară pentru imaginaţia asta care nu cunoaşte limite, parcă e un Tim Burton muzical – mă întreb dacă o să-l contacteze pe Johnny Depp pentru un clip de-al ei
- a treia oară pentru că îşi scrie singură muzica, şi fie că place, fie că nu, cele 2 premii Grammy pe care le are nu-s tocmai o bagatelă
- a patra oară pentru că ştie să cânte la pian
- a cincea oară pentru că e mereu nouă şi mereu şochează surprinde

Apoi, ar mai fi şi nebuna de Pink, care nu-i tocmai departe de Lady Gaga. şi totuşi ceva le diferenţiază, chiar dacă la capitolul îmbrăcăminte, nici cu Pink nu mi-e ruşine, la muzică, aş spune că-mi place mai mult Pink, şi la înfăţişare clar asta-i mai frumoasă decât Lady Gaga. Dar să nu fim superficiali, că nu asta contează. Mi-ar plăcea să văd un duet.

Încercam aseară să mai lucrez ceva în timpul liber şi cum e o muncă diferită de cea de la lucru, puţin mai mecanică, ce nu necesită o concentrare acerbă sau atenţie deosebită, mi-am pus nişte muzică să nu mai stau în liniştea mormântală în care trăiesc zilnic. Asta când nu aud plăcile deja exagerat de uzate cu replicile zilnice.

Şi winampul meu şi-a început repertoriul cu Bongo Man. Nici nu ştiam că mai am melodia aia pe  calculator şi m-a binedispus că e o melodie vesela. Şi continui să  lucrez şi să twittuiesc despre ce mult mă bucur să ascult muzica de care am uitat cu desăvârşire de când tot ce fac pe calculator are nevoie de ciulirea tuturor simţurilor şi ascultarea muzicii nu e o opţiune…

Şi vine Sylver cu Why Worry? Şi urmează apoi Puddle of Mud cu She fucking hates me. Mă hlizesc din nou de una singură. Şi mai twittui şi mai verific un link. Winampul o ia razna şi mi-l aduce pe Manuel Mijares cu Corazon Salvaje. Ok… puteţi să spuneţi ce vreţi voi, că e lame, că e cheesy, că e telenovelistic, orice, dar nu ca omul ăsta n-are o voce superbă. Şi ascult, şi dau mai tare şi încep să lăcrimez. Pe moment nu ştiu de ce, că nu îmi provoacă nici o amintire (poate doar moartea lui Eduardo Palomo, dar nu într-atât încât să plâng după el), nu sufăr din cauza iubirii, nu. Nimic. Şi totuşi lăcrimez. Brusc îmi dau seama: plângeam pentru că muzica lipseşte din viaţa mea. Plângeam pentru că în ultimul timp numai tristeţe, numai gânduri, numai temeri, numai griji şi nici un pic de muzică. Nici o rimă, nici un acord, nici un ritm. Şi cu toate astea cânt zilnic la lucru. Elena ştie, aşa cum ştia şi Alice. Dar demult prin venele mele nu mai curge muzica pe care o iubesc atât. Mă refugiez în cărţi aşa cum altădată mă refugiam în muzică. Şi nu-i acelaşi lucru pentru că muzica şi lectura acţionează pe căi diferite.

Şi apoi îmi cântă Leo Cohen Dance me to the end of love, apoi In my secret life şi apoi Manu Chao îmi redă un soi de veselie… Şi Jennifer Rush, apoi Queen şi dernièrement, Patricia Kaas.

Dar revelaţia îmi dă speranţă şi musai să mă droghez zilnic cu nişte melodii care mă învaţă că muzica nu e de ignorat. Mă gândesc chiar să creez o categorie nouă pe blog în care să pun melodia zilei, să nu mai uit că am nevoie de muzică.

Mi-am încheiat seara cu Por quererte, o melodie care întotdeauna îmi va aduce aminte de Barcelona ca acolo am auzit-o.

…My make-up may be flaking
But my smile still stays on.

Pe 1 octombrie a fost ziua internaţională a muzicii. Eram prea supărată să mă gândesc la asta atunci, dar azi, apele nefiind aşa agitate, am zis să dau curs lepşei de la Dan şi să mă las îmbrăţişată de muzică.
Melodia, care ironic şi printr-un joc de cuvinte, are cumva legătură cu tot ce îmi invadează gândurile zilele, săptămânile, lunile astea e următoarea:

Ştiu că aţi auzit-o probabil pe multe bloguri, dar mai ascultaţi-o o dată. Nu-i aşa că-i minunată?
MISHU, cel care a creat melodia şi cuvintele participă la Global Battle of Bands. Dacă şi numai dacă această melodie vă spune ceva, îhregistraţi-vă aici la sectiunea de fani şi o să apăreţi în galeria de fani.

Azi ar fi trebuit să fiu în Parcul Izovor, alături de mulţi alţi care o îndrăgesc pe Madonna. Acuma, nu pot să zic că chiar o îndrăgesc, că nu-s like a fan. Îmi place însă în proporţie de 80% şi am tot respectul pentru cei peste 25 de ani de carieră ai ei şi pentru faptul că tot timpul a ştiut cum să se menţină în top, să se reinventeze şi să atragă fani de toate vârstele. Ce a făcut în viaţa particulară, motivele pe care le-a avut, sunt pur şi simplu problema ei. Pe mine nu mă interesează atâta timp cât muzica ei îmi place şi ce face face bine. Azi, pentru că nu sunt acolo în mulţime, m-am gândit la un top al melodiilor mele preferate din discografia ei. Mi-am cam prins urechile pentru că mi-a fost greu de tot să aleg doar 10 din foarte multele ei hituri, aşa că am ales 20. În ordine alfabetică (pentru că în ordinea preferinţelor mi-ar fi fost şi mai greu):

Bad Girl – o Madonna în outfit office contrasta destul de mult cu bad girl-ul care era de fapt. Nici măcar nu-mi mai aduc aminte ce cântam in loc de “Bad girl drunk by six”. )

Deeper & Deeper – din nou nişte versuri care nu puşcă cu videoclipul… Madonna’s style anyway. Read the rest of this entry &raquo

Cand te trezesti dimineata si in drum spre toaleta dai cu ochii de titlul „A murit Michael Jackson” si lacrimile iti tasnesc din ochi, iti dai seama ca esti fan. Am stat 5 minute in baie, plangand si cu jetul de apa rece in palme ca sa imi calmez faţa.
Sunt si am fost fana Michael Jackson, desi de foarte putine ori acest lucru a fost vizibil. Consider muzica lui una dintre cele mai inovatoare, mai dainuitoare si mai legendare. Ce a facut Jackson pentru muzica nu cred ca vor mai reusi sa faca altii. Sa ii doboare recordurile, sa ii atinga performantele, sa il dea uitarii.
Ma alatur celor pentru care azi e zi de doliu.
Odihneste-te in pace, poate dincolo e mai bine pentru tine.

Aveam altă idee pentru postul de azi şi abia aşteptam să o scriu, dar socoteala de pe stradă nu se potriveşte cu cea din faţa calculatorului, după ce se verifică mailul, aşa că aman cu o zi-două ce voiam să vă spun.

Alina duce mai departe o idee a Radio Campusului, una foarte binevenită, cel puţin pentru noi timişorenii. Se referă la concertele care nu prea se întâmplă prin oraşul nostru, concertele alea mari, la care să se vândă biletele cu o lună înainte. În afara de Shakira şi câteva formaţii obosite de genul Boney M, Snap sau 2 Unlimited (care nici măcar nu mai erau în formula iniţială) sau cântăreţi precum Haddaway şi Jennifer Rush nu prea ne calcă nimeni prin urbe. Acuma nu zic că ăştia de mai sus nu-s ok, că îs, da’ am avea şi noi chef de artişti mai în vogă. Nu vorbesc despre concerte Sting, Madonna, U2, Mariah Carey, Robbie Williams sau Metallica pentru că ar fi utopic. Abia vin la Bucureşti, darămite la Timişoara. Şi probabil dacă s-ar opri la noi, probabil ar avea impresia că sunt tot în Ungaria, că la unii Ungaria se întinde până la Bucureşti.

În fine, ideea lepşei este să propunem formaţii care ar putea să ne cânte de ziua Timişoarei, adică pe 3 august. Atunci e, nu mă înşel, nu?

Propunerile mele ar fi:

Placebo – că tot au cântat în capitală.
Sunrise Avenue
Snow Patrol – and I stress that
Mika
Amy McDonald
Katy Perry
ATB – ştiu că a mai fost prin Timişoara, da’ numai în cluburi şi n-am ajuns deloc
Pink
Rihanna – de ce nu?
Royksop
Sugababes
The Killers
Lilly Allen
Morcheeba
Duffy
Alicia Keys
Christina Aguilera
Leona Lewis
Natasha Bedingfield
The Pussycat Dolls

La oricare dintre concertele astea m-aş duce. Şi încă şi la alea pe care nu mi le amintesc acuma.
Şi dacă ar fi să mă întind şi să mă gândesc numai la plăcerea mea proprie şi personală, aş renunţa la toate pentru un concert de 2 ore de-al lui Garou. Iui, iui.
Pentru că-i leapşă despre oraş, să răspundă la ea mademoiselle Dojo, Alice, Bloo, Răzvan, Horia şi Radu. + Andra cu dedicatie.

Ah si tot despre asta vorbind, poate maine dimineata in jur de 9 ma auziti la Radio Campus.

Nu vreau sa las gravitatea sa puna stapanire pe blog, nu vreau sa va incretiti fruntile de fiecare data cand intrati aici. A fost rau, a trecut, o sa mai vina rau si o sa treaca din nou. E timpul sa ne inveselim si oare ce pe lumea asta are darul de a ne curata sufletele, daca nu muzica? Dupa 5 zile petrecute doar in casa, dupa nopti nedormite, lacrimi si griji ce mi-au sfaramat stomacul, am ascultat azi muzica din nou. Si efectul ei a fost asemeni unui balsam de mult uitat, dar tamaduitor. Am nascocit un alt fel de joc, un alt fel de a face rost de melodii vesele si bune, ridicatoare de moral.

Cand vine vorba de titluri, cantatorii pe engleza nu sunt iesit din comun de originali, astfel ca imi dau mie posibilitatea sa va indemn a-mi spune cel putin 2 melodii cu acelasi titlu, cantate de formatii/cantareti diferiti. De exemplu, Run este:

• un titlu din discografia lui Amy McDonald
• a celor de la Snow Patrol
• mai canta si Leona Lewis o melodie intitulata asa
• si zice Google ca si Gnarls Barkley da alt sens acestui cuvant (inca n-am ascultat-o).

Sa nu faceti ca mine, adica nu va folositi de Google, ca sigur va descurcati si cu ce aveti pe comp.
Sa vedem!

Am atata muzica pe calculator ca nici daca as asculta non stop o saptamana intreaga n-as reusi sa ascult toate melodiile. Unde mai pui ca vreun an de zile am tot ascultat numai Garou, cu mici pauze de cateva saptamani pentru a face un mic update cu noile melodii de la radio. In ceea ce-l priveste pe el, am stabilit deja ca nu sunt fana, ci fanatica, asa ca nu-l mai luam in considerare. Nu ii luam in considerare nici pe Michael Jackson, H.I.M, Madonna, Bon Jovi, Queen, Laura Pausini sau Placebo pentru ca si pe ei i-am ascultat multa vreme pe repeat si n-as sti pe care sa il pun pe primul loc. Insa  in afara de ei, mai ascult si alta muzica, albume intregi de la cap la coada ale caror titluri ocupa un loc aparte in preferintele mele. M-am uitat eu printre folderele frumos ordonate in sir alfabetic si am extras pentru voi albumele care imi plac foarte mult, fara insa a ma numi fana a formatiilor sau cantaretilor mai jos numiti. Pentru a-mi face sarcina un pic mai dificila le-am randuit intr-un top. Locul 1 e o surpiza si pentru mine, pentru ca niciodata nu m-am gandit ca e albumul de pe care imi plac cele mai multe melodii. Ca asta era criteriul pe care se bazeaza topul. Si dup-aia, pentru ca multe au acelasi punctaj, am mers pe principiul „da’ mai mult si mai mult imi place de…”.

13. Bebe – Pafuera Teleranas – 4 melodii: Siempre me quedara, Siete horas, Tu silencio, Malo

12. Gwen Stefani – The Sweet Escape – 4 melodii: The Sweet Escape, Early Winter, 4 in the Morning, Now that you got it

11. Snow Patrol – Eyes open – 4 melodii: Chasing Cars, You’re all I have, Set the fire to the third bar, Open your eyes

10. Sunrise Avenue – On The Way To Wonderland – 4 melodii: Choose to be me, Fairytale Gone Bad, Into the Blue, It Ain’t the way

9. Kelly Clarkson - Breakaway - 5 melodii: Breakaway, Behind these Hazel Eyes, Since U Been Gone, Because of you, Gone

8. Destiny’s Child – The writing’s on the wall – 5 melodii: Bug A Boo, Temptation, Jumpin, Jumpin, Say my name, Stay

7. Mika – Life in cartoon motion – 6 melodii: Grace Kelly, Love Today, Relax (Take it easy), Big Girl, Happy Ending, My Interpretation

6. Usher – Confessions - 6 melodii: Burn, Yeah, Caught Up, Confessions, Truth Hurts, Simple Things

5. James Blunt – Back to Bedlam – 6 melodii: Tears and Rain, Out of my mind, High, You’re Beautiful, Wisemen, Goodbye My Lover

4. Vonda Shepard – Songs from Ally McBeal – 7 melodii: It’s in His Kiss, Hooked on a Feeling, Walk Away Renee, Ask the Lonely, Searchin’ My Soul, The End of the World, Tell Him

3. Avril Lavigne – Under my skin – 7 melodii: My Happy Ending, Fall to Pieces, How Does It Feel, Forgotten, Nobody’s home, Freak Out, Don’t Tell Me

2. Nelly Furtado – Loose – 7 melodii: Maneater, Promiscuous, Te Busque, In God’s Hands, All Good Things, Say It Right, Do it

1. Pink – Missundaztood – 10 melodii : Just Like A Pill, Family Portrait, Don’t Let Me Get Me, 18 Wheeler, Dear Diary, Misery, Numb, Missundaztood, Get The Party Started, My Vietnam

Uf, greu fu sa pun toate linkurile astea! Voi ce topuri de-astea aveti?

Later edit 1:

Cum naiba am uitat sa va spun ca am fost fana Backstreet Boys??? Voiam sa va spun, insa m-am pierdut printre atatea youtube-uri… (inca ma mai intreb ce-a fost in capul meu)

Later edit 2:

Bloo a facut o leapsa dintr-un post al ei, pe care fara sa il vad la vremea respectiva, l-am onorat cumva cu articolul asta.

Azi la 4 plec in team building, deci pana miercuri nu mai auziti de mine. Numai daca ascultati azi la radio de la 12 la 14.
M-am gandit eu putin si am concluzionat ca cea mai buna forma de interactionare, macar intre voi daca nu si cu mine, e un alt joc. Nu stiu cati dintre voi ati jucat FAZAN pe formatii/artisti/solisti/cantareti/etc, dar mie imi place la nebunie. Se spune alfabetul in gand, si litera la care te opreste cineva e litera cu care incepe numele formatiei. Si firul se duce mai departe pana unul dintre jucatori nu mai stie nimic muzical cu litera aia.
Jocul pe care vi-l propun eu e un pic diferit de explicatiile de mai sus: eu o sa incep prin a va da o melodie, iar primul care comenteaza trebuie sa ia un cuvant din titlul ei si sa propuna alta melodie care il contine; cel ce urmeaza ia din melodia propusa alt cuvant si propune si el alta melodie ce contine cuvantul ales.
Un mic demo: eu propun Wild World (Mr.Big); cel ce urmeaza dupa mine alege fie „wild”, fie „world”. Sa presupunem ca alege „world” si propune Heal the World (Michael Jackson). Urmatorul vrea tot „world” si propune Around the World (Daft Punk). Si tot asa. Hai ca nu-i greu.
Cu ocazia asta imi furnizati si mie muzica noua.
Ne citim miercuri.
Melodia care da tonul: Breathe (Midge Ure)

Foarte pe scurt si pe fuga va spun ca aseara am fost la Plai. A fost singura seara care ma interesa si asta datorita celor de la Al Jawala. Recunosc ca si Fanfare Ciocarlia au fost o surpriza placuta si chiar daca n-am stat pana la final, cred ca mi-au placut. „Cred”, pentru ca mie imi ia mai mult sa ma decid daca imi place sau nu o melodie. Asa s-a intamplat si anul trecut cu Al Jawala, nu stiam sigur daca muzica lor e pe gustul meu, pana am reascultat si acum m-am dus special pentru ei. Bine si pentru Krischan.
Nu ma mai intind, dar trebuie sa ii amintesc pe cei cu care am fost si pe cei cu care m-am intalnit. Daca nu era tatal Andreei nu intram pe gratis si nici n-aveam bratara aurie. Tata lu’ Andrea, multumesc. Da’ nu cu tata lu’ Andrea am fost acolo, ci cu ea, care saraca, bolnava, ragusita, infundata, s-a urnit din pat tot pentru Al Jawala. Richie, Ovi, Bloodie si Tudor erau deja acolo, am mai schimbat doua vorbe, trei impresii si am urmarit la gramada evolutia nemtilor. Prin multime am dat si de Nico de la Masa Critica, de Anca de la 24 Fun, de Danut, Daciana si Alina de la Schimb de carti. ) De fapt, pe toti ii stim de la SdC, dar e placut sa intalnesti feţe cunoscute si prin alte locuri. Atat. Ma grabesc, v-am zis?

Al Jawala

Fanfare Ciocarlia