Entries Tagged as 'lucruri serioase'

In sfarşit

S-a mai scris pe multe bloguri despre stirea asta, deci s-ar putea sa ma repet. Dar e unul din cazurile in care nu-mi pasa. Pe principiul telepatiei am primit de la Adelina un email imbucurator. Ma tot gandeam eu de ce in Timisoara mea nu exista ONG-uri ecologice, de ce nu exista nici macar un centru pentru animalele parasite sau macar ceva care sa le protejeze, de ce singurele mobilizari se intampla cand e vorba de copiii strazii sau copiii cu dizabilitati. N-am eu nimic impotriva lor, sa se intample, ba chiar am si participat la o strangere de fonduri pentru ei, insa pentru ceilalti care ar avea de asemenea nevoie de ajutor, eu nu stiu sa se faca ceva. Repet: nu stiu eu, poate s-o face, insa e foarte slab promovat. Dar sa nu mai arunc cu pietre…
Cum ziceam, Adelina m-a informat despre o ecologizare in masa a casei noastre, o invitatie la voluntariat pentru infrumusetarea orasului. Daca noi nu facem, cine sa faca?… toti asteptam sa faca primaria ceva, sa faca organizatiile, ăia cu bani sau altii. De ce sa nu ne unim fortele si sa mergem la vopsit de banci, la adunat gunoaie de prin parcuri, la colectarea şi reciclarea de hârtie, baterii şi alte materiale, sau la altele ce mai trebuie facute?
Eco Club Timisoara a luat initiativa si va scoate oamenii in strada saptamana viitoare, pe 10 mai, la ora 11:00, pentru cea mai mare zi de ecologizare a orasului. Si nu doar intr-un loc, ci in 9 zone:
Zona Cetatii - Piata Unirii: Domul Catolic
Zona Mal Bega 1 (pe uscat): Podul Mihai Viteazul (zona Prinţul Turcesc)
Zona Mal Bega 2 (pe uscat): Autogara Iosefin
Luciul de apă al Canalului Bega (pe apă cu bărcile): Podul Mihai Viteazul (zona Prinţul Turcesc)
Zona Complex: localul 3F
Zona Soarelui & Giroc: AEM
Zona Padurea Verde : Muzeul Satului
Zona Lipovei : Parcul situat vis-a-vis de Piaţa de legume
Zona Ghiroda: Intrarea în Ghiroda
Eu voi actiona in zona Lipovei si sper din tot sufletul sa imi adun prietenele din copilarie, poate ceva colegi din scoala generala si sa participam la curatarea locurilor in care ne-am jucat acum cativa ani, locuri pline de amintiri pe care n-as vrea sa le uit niciodata.

O tequila pentru Sindromul Down

Sa vedeti ce chestie tare se intampla la noi in urbe. Fac pariu ca nu multi stiati si daca stiati sa va fie rusine ca n-ati promovat evenimentul. Vorbeam eu ieri cu un bun prieten vechi, cu care nu mai vorbisem demult si ma invita dansul in Komodo. Toata suflarea din oras stie ca asta e un club de fite. Sau nu stiu ce mai e, ca n-am mai fost de cam mult timp pe acolo. Incearca sa ma ademeneasca cu un Mexican Party, cu intrarea care e numai 15 lei, apoi cu shoturi de tequila la 3 lei bucata. Io n-am baut in viata mea tequila, deci iata o ocazie de care as putea sa profit. Ii zic ca ma mai gandesc, ma cam ascund dupa coada si pana la urma, imi spune ca evenimentul e de fapt unul de CARITATE. Toti banii stransi din invitatii se duc la un centru pentru copii cu sindrom Down.

„Construim 2 sali de art therapy la spitalul de copii pentru ei.”

Ziceti si voi acuma: how cool is that??? Vedeti, mai, ca se poate? Unora chiar le pasa si se implica, se zbat si schimba putin cate putin lumea. Cati dintre noi fac asta? Probabil nu prea multi, insa multi dintre noi adora sa se distreze, sa danseze sau sa bea. Asa ca, acest Mexican party e o ocazie excelenta de a te distra si de a face un bine unor copii ce nu vor simti niciodata ce simti tu, nu vor simti si nu vor intelege niciodata ce placere e asta sa bei si sa dansezi. Deci, cu cine ma vad vineri acolo?
PS. Gabi, nu trebuie sa imi dai o invitatie gratis, vreau sa imi aduc si eu contributia la piatra de temelie a centrului pentru acesti copii. :)

Stinge lumina!!!

Ora Pamantului 2008

Ora Pamantului este un eveniment global creat pentru a simboliza ca fiecare dintre noi, lucrand impreuna, poate avea un impact pozitiv impotriva poluarii si a schimbarilor climatice.
Milioane de oameni vor stinge luminile pe 29 Martie 2008 intre 20:00 -21:00.
Programul “Ora Pamantului” a fost initiat in 2007 in Sydney, Australia de catre World Wide Found for Nature, iar in 2008 va fi un eveniment global.
Orase din toata lumea se vor alatura pentru a stinge luminile timp de o ora simbolizand astfel participarea lor la cautarea solutiilor care sa previna schimbarile climatice.
- Luminile vor fi stinse in cladiri simbolice, sediile companiilor, restaurante etc.
- Fiecare dintre noi poate marca acest eveniment prin stingerea luminilor si chiar schimbarea becurilor incandescente cu cele eficiente energetic (becurile fluorescente).
Ora Pamantului va transmite un semnal puternic ca oamenii din intreaga lume sunt ingrijorati si totodata pregatiti de a lua atitudine impotriva poluarii si a schimbarilor climatice si asteapta ca liderii lor sa ia actiuni inainte de a fi prea tarziu.
Foloseste becurile economice!
Sursa. Nu te sfii, pune un banner pe blogul tau si informeaza lumea!

Adio MMJ

Azi a fost ultima zi in care mi-am vazut masinuta parcata in spatele geamului. Aseara a fost ultima data cand am parcat-o eu acolo unde am parcat-o in multe nopti cand ma intorceam cu ea din oras. M-a slujit de fiecare data cand am plecat impreuna spre destinatii cunoscute sau necunoscute, mi-a suportat pumnii pe care ii dadeam volanului cand eram nervoasa, am mangaiat-o cu cuvinte de alint cand eram doar noi doua si mi-a ascultat povestile cand ma descarcam in linistea ei. Azi pleaca, n-o s-o mai vad si nici nu-mi doresc. N-as putea sa ma uit pe strada dupa ea si sa imi spun: „Ai fost masina mea”. Ma doare sufletul, oricat de pueril, amuzant sau aiurea vi s-ar parea. Cand m-am intors aseara din oras si tatal meu mi-a spus: „Du-te sa iti iei adio de la ea, ca maine pleaca” mi-au izbucnit lacrimile instantaneu. Si-am plans destul de mult, acum imi dau lacrimile cand scriu si ma doare sufletul cand recitesc. A fost ca un membru al familiei, un obiect cu care m-am obisnuit si pe care nu l-as fi schimbat pana nu s-ar mai fi urnit din loc. Din pacate, n-a depins de mine. Ii va lua locul alta pe care nici nu mi-o trebuie oricat de noua ar fi si oricata servo-directie mi-ar oferi. Ma atasez mult de obiectele pe care le folosesc, mai ales in cazul in care nu m-au dezamagit niciodata. Am plans cand mi-am vandut telefonul, am lacrimat un pic cand mi-au furat bicicleta si acum plang pentru ca imi pleaca masina. Cred ca daca ar vinde ai mei apartamentul, as avea nevoie de spitalizare.
Sper ca noii stapani sa aiba grija de ea si ea sa aiba grija de ei asa cum a avut de mine. Iat-o:

Imi caut coleg

Daca tot folosesc blogul la a face diverse lucruri publice, de ce nu il exploatez pentru a-mi gasi un coleg.. :PLa noi la firma e nevoie mare de un web designer. Nu ma pun sa fac descrierea jobului, ca sunt sigura ca voi stiti mai bine ca mine ce presupune. Insa, o sa va fac prezentarea echipei si a atmosferei, ca poate va conving. In primul rand, suntem 8 fete si 3 baieti (the boss included). ;)) Deci ar cam fi indicat ca web designerul sa fie un tip. Nu s-ar supara nimeni. :DInsa si daca e fata, n-are nimic. Productia conteaza.

La noi la firma e trai si viata. O data pe luna facem iesiri cu clasa in vreun club la zbantuiala sau undeva la masa; o data pe an, un team-building sanatos. Avem microunde si frigider, pentru a ne aduce mancarea de acasa, sa nu mai platim meniul inmultit cu apa si faina de la tanti Roji. Avem cafea si cofetta la discretie, ceaiuri, capuccino, medicamente, servetele… ca acasa. Ne lipseste un pat si n-am mai pleca de acolo. :))

In plus, avem un sef intelegator, nu ne face prea mari probleme, deci ce ti-ai putea dori mai mult? Proiectele sunt faine de tot, daca mai nimeresti si unul mai deocheat, distractia e asigurata.

Ah, si web designerul dorit e musai sa locuiasca in Timisoara, biroul e in cladirea cu CEC-ul de pe Torontalului, cladire misto, si poti sa ii aburesti pe toti ca lucri la banca. :))) Babele de la sat de la mine toate cred asta. Mall-ul e aproape, deci daca esti shoppoholic, nici ca poti nimeri mai bine.

Na, care vrea??? :D

Aici mi-aş petrece o bucată de viaţă

Am avut putin timp ieri si m-am plimbat printre site-urile pe care mi le alege StumbleUpon. Unul dintre ele este acesta, marturisesc ca nu l-am rasfoit pentru ca nu puteam sa imi iau ochii de la pozele superbe pe care le-am gasit aici. Mi-am amintit cum in facultate am luat de buna vorba din prima zi de scoala academica a decanei, care zicea ca biblioteca va trebui sa ne devina o a doua casa. Mie chiar mi-a devenit. Nu pentru ca eram eu excesiv de zeloasa, dar stau destul de departe de UVT pentru a avea timp sa vin acasa si sa ma intorc la curs cand aveam vreo pauza de 2 ore. Mi-am petrecut multe ore citind romane in linistea Bibliotecii Centrale Universitare si imi placea sa merg acolo, mai degraba decat sa pierd timpul prin baruri cu colegele. De fapt si ele mai ramaneau si mai citeau pe acolo. Acum nu ma mai duc, nici sa iau carti, nici sa citesc in sala de lectura… Nu mai pot. Nu ma mai simt apartinatoare si am impresia ca sunt un outsider. Timpul meu acolo a trecut, dar am avut grija sa profit din plin de el.

Pozele de care va spuneam le pun si aici, cateva doar. Mi-as dori sa mai pot trai o viata in care sa nu fac nimic altceva decat sa citesc… Numai viata asta nu-mi ajunge.

Rio de Janeiro

Amsterdam

Paris

100 de carti

Ma bucur extraordinar de mult cand vad ca lumea e pasionata de carti. Adica lumea din Romania vreau sa zic, pentru ca stiu ca in Anglia si Franta se scriu carti pe banda rulanta si se citesc la fel. Un nou proiect pe tema cartilor ia nastere si se dezvolta sub ochii nostri. Am vazut vorbindu-se de el pe bloguri, apoi am primit un mail care mi-a placut mult de tot (ma indemna sa imi public recenziile proprii). Acest proiect se numeste 100 de carti si este un loc unde se vor adauga recenzii facute de cititori, bloggeri sau non, unde alti cititori vor putea vota cartile atat cu voturi pozitive cat si negative, unde vor putea lasa un comentariu critic sau apreciativ in functie de cum li s-a parut recenzia si o vor putea recomanda sau nu. Initial am inteles gresit ideea, dar stand si cugetand am inteles-o cum trebuie. :P Prin voturile cititorilor se va intocmi un top al celor mai bune 100 de carti. Sunt foarte curioasa cand si cum vor aparea rezultatele, sau daca va fi un top care va fi in permanenta schimbare. Oricum ar fi e bine ca e. Adica lumea mai are la dispozitie inca un motiv pentru a-si rupe din timpul pentru a se aseza confortabil si a citi o carte.

N-o sa va cer sa ghiciti recenzia carei carti am propus-o pentru ca stiti deja. Deocamdata e propusa, astept sa vad daca e si publicata.

Si inca una (Anna Karenina – care a suferit modificari substantiale fata de ce am publicat eu pe blog) si n-as fi vrut sa mi-o ia altcineva inainte. :)

LATER EDIT: au aparut si recenziile mele: Zorba si Anna.

 

Mă înclin

Planuiam sa scriu o explicatie in acest sens demult, dar am tot amanat. Parca nu gaseam un motiv destul de bun. Dar iata ca ieri s-a ivit. In urma unor comentarii ale voastre, am ramas foarte placut impresionata si miscata. Faptul ca m-ati mustrat pentru absenta nemotivata de sambata a echivalat cu toate complimentele pe care le aduceti unor posturi pe care le scriu si pentru asta tin sa VA MULTUMESC din suflet ca va rupeti cateva minute din timpul vostru pentru a citi blogul meu si pentru a lasa cateva randuri aici. Lista celor carora as vrea sa le multumesc in parte e prea lunga sa o scriu aici, dar voi avea grija sa o fac cumva candva.

Explicatia, sau mai degraba precizarea insotita de explicatie, pe care voiam sa o dau demult e urmatoarea: se poate intampla sa nu postez o zi, sau doua la rand, fara sa va previn asupra acestui fapt, dar nu mai mult de atat. In cazul in care trec mai mult de 3 zile si n-am postat nimic, cu siguranta mi s-a intamplat ceva. Doamne fereste! La fel ca si cu punctualitatea. Eu intarzii foarte rar si asa cum i-am spus lui Iubi: „Daca nu ajung la 5 minute dupa ora stabilita, suna-ma, am patit ceva.”

Si o alta precizare, daca tot suntem aici: acest blog nu va fi niciodata sters. Inchis, poate, dar sters niciodata. Cel putin nu de mine. Nu stiu ce motiv ma va putea determina sa il inchid, poate la un moment dat voi simti ca am spus prea multe sau ca nu mai am nimic de spus, dar ce am spus pana acum, va ramane aici pentru totdeauna. A-l sterge ar insemna sa ma neg, sa ma reneg si sa imi anulez afirmatiile. Asa ceva nu e posibil.

Va multumesc pentru atentia voastra !

Al doilea copil

Ma gandeam de ceva vreme sa il fac pentru ca a inceput atat de mult sa imi placa lumea pe care mi-a dezvaluit-o primul incat satisfactiile sufletesti pe care mi le aduce sunt extraordinare. Acum ca il am deja si pe al doilea, cu siguranta primul nu va suferi de neglijare ci vor creste amandoi in acelasi timp.
Al doilea copil beneficiaza de faptul ca are 3 mamici, nu numai una. Asa ca, sub ochii a trei perechi de ochi va creste si se va face mare mare.
Am hotarat sa il botez Cuvintele din carti si el va fi mandria mea si a celorlalte doua colaboratoare (Winter Jasmin si Cory) care il vor ingriji regulat. E un blog, bineinteles, nu stiu la ce v-ati gandit iarasi. :P
Acest blog va fi un fel de baza de date a citatelor din cartile citite atat de noi 3 cat si de voi, cei care cititi. Nu stiu daca mai exista un asemenea blog, n-am verificat, ideea e ca el exista in primul rand pentru ca eu am vrut sa indosariez undeva toate vorbele frumoase pe care le-am extras din atatea romane care mi-au ramas in suflet. Sunt sigura ca multi dintre voi aveti obiceiul de a nota cateva randuri care v-au ajuns la inima si va pun pe ganduri de fiecare data cand le recititi. Ei bine, de ce sa nu facem asta online.
Despre ce se vrea a fi acest blog cititi aici. In mare o sa va spun ca:
  • fiecare post contine fragmente dintr-un singur roman
  • fiecare post face parte din categoria unui autor
  • fiecare post accepta numai commenturi ce contin alte citate decat cele prezentate de noi, parerile personale nu sunt acceptate
  • comentariile sunt moderate si orice opinie va fi indepartata.
Acestea fiind spuse, va invit pe toti cei care aveti asemenea citate si vreti sa le impartasiti cu lumea intreaga sa le trimiteti pe una din adresele de la contact pentru a fi publicate. In functie de preferinte, vom afisa numele furnizorului de material.

Plai

Timisoara are multe festivaluri. Bahice si culturale.
Unul dintre cele culturale e Festivalul Plai.
Si da, ii fac reclama pentru ca merita, pentru ca printre multele programe pe care le prezinta, prin cultura pe care o promoveaza, printre numerosii invitati internationali pe care ii are, anul acesta are un oaspete de seama: Paco de Lucia. Nu stiu cati dintre voi sunteti familiari cu muzica lui, dar sunt aproape sigura ce cei care au dat peste una din piesele lui au vrut sa asculte mai multe. La fel am patit si eu, si nu pot sa zic ca sunt ascultatoare a muzicii de gen.
Cateva detalii despre festival, pe care oricum le gasiti si pe site-ul oficial:

Cand?

  • weekend-ul acesta: 14, 15, 16 Septembrie
Unde?
  • la Muzeul Satului Banatean din Timisoara
Preturi?
  • 30 RON pentru vineri
  • 35 RON pentru sâmbătă
  • 55 RON pentru tot festivalul