Potsdamul are mai multe de oferit și de arătat decât motivul pentru care am vrut eu să-l văd. Când discutam cu Oana la lucru despre Berlin, mi-a recomandat să merg la parcul tematic Babelsberg că e legat de cinematografie și sigur mi-ar plăcea. Și m-am pus să caut pe Google imagini cu Babelsbergul, dar am dat peste un castel, nu peste parcul cinematografiei. Imediat mi s-au aprins beculețele și Potsdamul a devenit un must pe lista locurilor de văzut.

Și ca să vă arăt cum arată Castelul Babelsberg din Potsdam trebuie să încep cu sfârșitul pentru că e ultimul obiectiv pe care l-am văzut acolo. De fapt penultimul, că la parcul tematic n-am putut intra, fiind închis. mai mult…

Adică tot ce am eu de spus despre Berlin, nu tot ce e de știut pe Pământul ăsta despre Berlin. Plănuiam să scriu mai multe articole dedicate unor obiective, unor impresii, unor curiozități (am și început), da’ chiar n-are rost s-o mai tărăgănez că o să treacă și Revelionul și eu tot n-o să termin cu capitala Germaniei. Cum n-am terminat nici cu a Franței. Și nici acum n-am reușit să urc pozele din Lefkada pe picasa. Oh, well… Pregătiți-vă așadar pentru un articol luuuung. mai mult…

Când am amintit pe blog că anul ăsta voi merge la Praga, n-am spus și cu ce ocazie. Acum că se apropie momentul, spun tot tot. Am norocul ca în Timișoara să existe o agenție de turism deschisă propunerilor, noului și încercărilor, astfel încât, după excursia la Belgrad, Dan mi-a facilitat o colaborare cu agenția de turism Ultramarin. mai mult…

Am văzut-o pe alb, am ținut să o văd și pe verde. Ar fi trebuit să mergem de sâmbătă pe duminică, dar am renunțat din dragoste pentru câine. Așa că duminică am tras o fugă până la Budapesta. Bine, aveam treabă acolo, trebuia să o recuperăm pe mătușa mea care se întorcea cu avionul de la Berlin. Și cum eu nu ratez nici o ocazie de ieșit din țară, m-am oferit voluntară. Am avut câteva ore bune de umblat prin cele mai populare locuri, chiar dacă le mai văzuserăm. Dar cum locul meu preferat din Budapesta e Bastionul Pescarilor, tare mi-am dorit să-l văd și străjuit de pomii înfrunziți, nu doar îmbrăcat în zăpadă. Iată-l:

mai mult…

De fapt simbolul Berlinului e ursul, in orice forma ar fi el reprezentat. Doar că Buddy Bears sunt o colecție simpatică de urși lăsați prin diverse locuri din oraș. Toți au aceeași formă, doar culorile lor diferă. Culorile și ocaziile cu care au apărut. Avem un Buddy Bear pentru olimpiada de la Atena, unul înverzit și îmbrăcat ca Statuia Libertății,  altul pentru nu știu ce din 2007 și unul pentru campionatul mondial din 2006. mai mult…

Mai, frate, cat mananca maramuresenii astia… asa ceva! De fiecare data cand merg la Baia Mare ma intorc cu cel putin 2kg in plus si am aflat ca ospitalitatea si mesele imbelsugate sunt trasaturi generale ale maramuresenilor.

Am mancat in 3 zile cat n-am mancat de la inceputul anului incoace. Urmeaza o cura de slabire drastica pentru ca mai un pic si ma apuc de cautat rochii de mireasa si chiar nu vreau sa-mi iau una cu 2 marimi mai mare… mai mult…

2013 va fi al patrulea an deja în care voi face Paștele la Baia Mare. Despre a doua întâlnire cu orașul am scris aici, iar despre a treia am scris mai mult, că fiind proaspătă posesoare de mașină, ne-am plimbat. Anul ăsta vacanța va fi exact cât ne permite Statul pentru că nu vrem să ciuntim zilele pe care le avem deja programate pentru alte concedii și excursii. mai mult…

Încep cu sfârșitul vacanței de primăvară pentru că poveștile din Berlin sunt mult prea multe și prea greu de sortat, aranjat, scris etc. Dresda era pe lista orașelor pe care voiam să le văd încă dinainte ca Berlinul să figureze pe ea. Mai precis, dorința de a o vedea a apărut pe când citeam Abatorul 5 de Kurt Vonnegut, adică în 2006. În mod normal, descrierea într-un roman a unui oraș despre care nu știu nimic și pe care nu l-am văzut nici măcar în poze, nu-mi stârnea curiozitatea de a-l vedea. Totuși cu Dresda s-a întâmplat, dar cred că mai mult decât frumusețea ei m-a atras istoria ei. Și când am dat și peste poze cu clădirile impozante și înnegrite de focurile războiului, am pus-o pe-o listă scurtă, imaginară, a orașelor pe care e imperios necesar să le văd. mai mult…

Ne-am intors. Obositi, ocupati, aglomerati, intarziati… Ca de fiecare data dupa o vacanta de o saptamana sau mai mult, totul se da peste cap si imi ia ceva timp sa ma readaptez. Casa mi-e cu susul in jos, farfurii in chiuveta, haine murdare pe jos in baie, bagaje nedesfacute, cutii nedespachetate, ca asa-i cand te intorci din Germania si ai cumparat o gramada de prostioare. Iarba din gradina imi ajunge la genunchi, cainele are nevoie de afectiune, ma asteapta o gramada de intalniri urgente si importante, pozele nu sunt urcate pe picasa, iar povestile despre Berlin, Potsdam si Dresda se vor intinde pana dupa ce ma intorc de la Praga… Pana la jumatatea lui iunie nu mai am nici un weekend de leneveala, ci cate o destinatie noua. Ma apuca asa un pic de “NU”, dar o sa-mi treaca

Bine v-am regasit. Revin cand am un minut liber pentru blog.

Acum, cand voi cititi randurile astea, eu sunt probabil pe drum, prin Ungaria sau Slovacia. Sau poate Cehia? Sau poate am ajuns deja. In urma cu mai bine de jumatate de an, n-as fi pus Berlinul pe lista scurta a calatoriilor. Nu era o prioritate. Doar ca viata i-a indeplinit verisoarei mele dorinta de a se muta intr-un oras mai mare al Germaniei, iar mie imi mai potoleste setea de a vedea capitalele Europei. Astept cu emotie intalnirea cu Berlinul din mai multe motive, dar principalul e ca ma simt cumva legata de el (!?) prin simbolul lui. Abia astept sa vad toti ursii raspanditi prin oras si-am auzit ca-s multi Ma asteapta familia acolo, deci simt o chemare Lasand la o parte asta, astept sa descopar locul asta incarcat de istorie si nu de una tocmai pozitiva, abia astept sa-i bat strazile la pas, sa-i vad muzeele si sa ii admir panoramele. Mi-am facut o lista de obiective si sper sa le bifez pe toate.

Dar unde mai pui ca vizita la Berlin include si vizita la Dresda, unul dintre punctele mai vechi ale listei scurte? Si asta e o alta intalnire pe care o astept cu sufletul duduind de incantare.

Revin cu poze, mai treceti pe-aici