“Primesc cu bucurie aceste audieri datorită oportunităţii pe care o oferă poporului american de a înţelege mai bine de ce s-a întâmplat tragedia din 9/11 şi ce trebuie făcut pentru a preveni să se mai întâmple. Mă bucură deasemenea aceste audieri pentru ocazia de a-mi cere scuze rudelor victimelor de la 9/11. Celor care se află în această încăpere, celor care urmăresc la televizor – guvernul dvs v-a dezamăgit. Cei însărcinaţi cu protecţia dvs v-au dezamăgit. Şi eu v-am dezamăgit.“

Bună seara.
Sunt Will McAvoy. Urmăriţi Ştirile serii şi acesta a fost un clip cu Richard Clarke, fostul şef al serviciului contraterorismului al preşedintelui George W. Bush, depunând mărturie în faţa Congresului la 24 martie 2004. Americanilor le-a plăcut acel moment. Mie mi-a plăcut acel moment. Adulţii trebuie să răspundă pentru eşecurile lor. Şi, astfel încep această seară alăturându-mă dlui Clarke şi cerând scuze poporului american pentru eşecurile noastre. Eşecul acestui program, cât timp am fost responsabil de el, să informeze şi să educe cu succes electoratul american. mai mult…

- Fetele nu fac armată. Eu îs fată… să spuie papa… Și-n afară de asta, japonezii tăi au avut noroc, da-s niște fricoși.
- Minți!
- Mint? Atunci de ce-s galbeni?
- Cum de ce? Fiindcă-s galbeni; așa-s japonezii.
- Să-ți spun eu: îs galbeni de frică. Toți au gălbenare! țipase Olguța pentru urechile întregii Japonii…

- Monica, tu ai vrea să fii muscă?
- Muscă?
- Da, muscă! Eu grozav aș vrea… Știi, m-aș plimba pe plafon cu capul în jos…

- Peste țara mea, îl pun împărat pe moș Gheorghe.
- Și tu?
- Eu îs împărăteasă… Da eu mă dau în scrînciob.
- Și cu regele Carol ce faci?
- Nu știu… Îl fac statuie și gata!…

- Nu mai pot! gemu Olguța, combativă. M-am umflat. Mamă dragă, fă-mi și mie o cafea.
- Ia mă rog!
- Te rog, mamă!
- Cafeaua nu-i pentru copii.
- De ce?
- Fiindcă enervează.
- Atunci tu de ce bei?
- …Fiindcă ajută digestia.
- Și eu n-am digestie?
- Ai și fără cafea.
- Și tu ai nervi și fără cafea, mamă dragă, șopti galeș Olguța.

- Păcat că nu ești tu mic, papa. Ne-am fi jucat împreună! Eu aș fi vrut să fim frați.

La Medeleni vol. I  – Ionel Teodoreanu

Autor: Anne Frank
Nationalitate: germana/apatrida
Titlu original: Het Achterhuis
Anul aparitiei: 1947
Nr. pagini: 352 (Puffin, Hardback, editie de colectie)
Premii: -
Ecranizare: The Diary of Anne Frank (1959), The Diary of Anne Frank (2009)
Nota mea: 5/5
Am mai citit si: -

„Just imagine how interesting it would be if I were to publish a novel about the Secret Annex. The title alone would make people think it was a detective story. Seriously, though, ten years after the war people would find it very amusing to read how we lived, what we ate and what we talked about as Jews in hiding.” mai mult…

Am început să mă uit la Being Erica atunci când Hallmark a început să îl difuzeze şi i-a făcut publicitate şi pe bloguri. După câteva episoade a devenit unul dintre serialele mele preferate şi abia aştept să o revăd pe Erin Karpluk în al patrulea sezon care va începe pe 26 septembrie. Însă se pare că nu sunt singura nerăbdătoare, pentru că lumea a început deja să caute citatele doctorului Tom la mine pe blog. Pentru cei neiniţiaţi în subiectul serialului canadian, dr. Tom este terapeutul Ericăi, acela care o trimite în trecut pentru a-şi rezolva diverse regrete şi lucruri pe care le-ar fi făcut altfel dacă ar fi avut o a doua şansă. Erica este o norocoasă şi are această a doua şansă de a-şi retrăi viaţă şi evenimentele cheie. Îmi place tare mult de dr. Tom şi replicile pe care i le dă mereu Ericăi. Cam în fiecare episod îi serveşte nişte vorbe de duh şi astea sunt citatele pe care le caută lumea pe google şi ajung la mine pe blog. Pentru că mă macină aceeaşi curiozitate, am investigat puţin pentru curioşi şi am găsit un blog cu citatele din cele 3 sezoane difuzate până acuma. Nu ştiu dacă sunt chiar toate, însă sunt bune şi alea care sunt. mai mult…

O clipă, Scarlett se gândi la toate nedreptăţile soartei. Ce scurt e timpul când poţi să petreci, să te găteşti, să dansezi, să cochetezi! Numai câţiva ani, prea puţini! Şi pe urmă te măriţi, porţi rochii de culori închise, faci copii care îţi strică linia taliei, la baluri şezi prin colţuri cu alte doamne rezervate şi nu te mai mişti decât să dansezi cu bărbatul tău sau cu nişte domni bătrâni care te calcă pe picioare. Dacă nu faci aşa, celelalte cucoane te vorbesc de rău, iţi pierzi reputaţia şi îţi faci de râs familia. Ce păcat că îţi petreci toată tinereţea învăţând cum sa fii frumoasă şi cum să placi bărbaţilor, ca să nu foloseşti toate cunoştinţele acestea decât un an sau doi. mai mult…

Dar cu tinerii necăsătoriţi… a, aici se schimbă lucrurile! Poţi să râzi galeş uitâdu-te la ei, şi când te întreabă de ce râzi, poţi să refuzi să explici, să râzi mai tare şi să-i faci oricât de curioşi. Din ochi poţi să promiţi oricât de multe lucruri frumoase, care îi fac pe bărbaţi să caute un prilej de a rămâne singuri cu tine. Şi când unul a reuşit să rămână cu tine şi vrea să te sărute, poţi să te prefaci că eşti foarte, foarte jignită sau foarte, foarte supărată. Îl faci să-şi ceară scuze că a fost mojic şi îl ierţi atât de dulce, încât încearcă să te sarute a doua oară. Uneori, nu prea des, îl laşi chiar să te sărute. [...] Pe urmă lacrimezi şi spui că nu ştii ce ţi s-a întâmplat şi că niciodată el nu te va mai respecta. El trebuie să-ţi şteargă lacrimile; apoi de obicei, te cere de soţie, ca să-ţi arate cât de mult te respectă. Şi atunci trebuie să … erau atât de multe lucruri de făcut când îţi făcea curte un bărbat neînsurat şi ea le cunoştea pe toate atât de bine, cunoştea toate nuanţele privirilor galeşe cu coada ochiului, surâsul ascuns în evantai, legănarea şoldurilor aşa ca fustele să se mişte ca un clopot, lacrimile, râsetele, linguşirile şi o dulce înţelegere. O, toate şiretlicurile care reuşeau cu toţi bărbaţii… mai mult…

Of, Doamne, de ce nu sunt măritată ? [...] M-am săturat să fiu veşnic nenaturală şi să nu fac nimic din ce vreau. M-am săturat să mă prefac că mănânc ca o păsărică şi să merg încet când aş vrea să alerg şi să spun că-mi vine să leşin după un singur vals când aş putea dansa două zile fără să obosesc. M-am săturat să zic : “Ce minunat eşti !” unor dobitoci care n-au nici jumătate din mintea mea şi m-am săturat să mă prefac că nu ştiu nimic, pentru ca bărbaţii să-mi poată povesti de toate şi să-şi dea şi aere făcând-o…

De ce trebuie ca fetele să pară proaste ca sa-şi poată găsi un bărbat?

Dacă viaţa ei nu era fericită, asta era soarta femeilor. Lumea era a bărbaţilor şi ea o accepta aşa cum era. Bărbatul era stăpânul domeniului, femeia îl administra. Bărbatul îşi atribuia tot meritul unei bune administraţii, femeia îi lăuda îndemânarea. Bărbatul mugea ca un taur când îi intra o aşchie în deget, femeia îşi înăbuşea gemetele când năştea, de teamă să nu-l stânjenească. Bărbaţii vorbeau urât şi răstit şi se îmbătau des. Femeile se prefăceau că nu aud cuvintele urâte şi-i culcau pe beţivi în pat fără o vorbă de supărare. Bărbaţii erau brutali şi vorbeau pe şleau. Femeile erau întotdeauna bune, îngăduitorare şi iertătoare.

Pe aripile vântului – Margaret Mitchell

Am cea mai bună prietenă din lume, dar ştiu că v-am mai spus asta deja. De fiecare dată mă tot mir când face ceva pentru mine, mă mir şi mă întreb de unde are atâtea resurse să mă facă să mă simt bine. Pentru ea totul pare atât de natural, atât de la îndemână, eu am ajuns să mă chinui să mă gândesc cum să fac o surpriza cuiva. Una dintre multele ei surprize a fost  Farmacia pentru suflet a lui Osho. Mi-a vorbit în treacăt despre ea, parcă m-a întrebat dacă o vreau, dar când a văzut că nu se mai poate, mi-a bagat-o pe gât. Adică a venit cu ea în poşetă şi mi-a zis: „Pisi, citeşte-o!”. Ok, am pus mâna pe ea, fără să cred foarte mult în puterile unei cărţi motivaţionale. Am încercat şi cu Legea atracţiei şi după câteva săptămâni am uitat. Nu ştiu cum va fi cu Osho, dar am reţinut deja câteva idei pe care ar trebui să mi le notez, dar cred că îi voi face un fel de recenzie ca să rămână aici.

Azi voiam să vă vorbesc însă despre altceva. Despre cum am omorât un copac. Nu singură, am avut complici, dar acum, citind asta,  mă chinuie mustrările de conştiinţă. mai mult…