-
Stie ca am vorbit cu alt baiat
Știți vorba aia cu „curiozitatea a omorât pisica”? Parcă era și ceva mai românesc, da’ acuma nu-mi aduc aminte. In fine, pe mine nu m-a omorât, da’ recunosc că mi-e greu să nu-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala. Și ca să mă explic, îl dau ca exemplu pe Dr. House, care atunci când zice: „I don’t care, I just want to know” mă descrie perfect. De-aia știu o grămadă de chestii inutile, care nu mă ajută cu absolut nimic, da’ îi mai cald afară dacă știu despre ce e vorba.
-
În semi-întuneric
E ora 7:30 și e printre puținele dăți când scriu un post atât de devreme. Însă n-am putut să mă abțin când am deschis ochii și m-am trezit în semi-întuneric acum vreo 20 de minute. Credeam că e mult mai devreme și mai am probabil încă o oră de dormit. Dar nu. Era ora la care de obicei mama mea îmi dă trezirea pornind televizorul și dând pe Etno. Ora aproximativă la care îmi sună prima alarmă de la telefon. E drept că la mine în dormitor e mai întuneric decât în restul casei, că e protejat de balcon, dar totuși parcă era prea întuneric.
-
Un secret dezvăluit și o revoltă împotriva sistemului
Ieri am primit un telefon de la Gerhald, care mă întreba dacă aș fi dispusă să scriu despre o nedreptate care se întâmplă zilele astea prin Timișoara. L-am ascultat până la capat, apoi, pe loc am luat decizia să-mi dezvălui ultimul secret, care încă n-a apărut pe blog. Pentru că secretul meu, ținut cât de cât departe de lumina blogurilor, are o legătură destul de strânsă cu problema semnalată de Gerhald.
-
Cum scriu eu cu diacritice
Stăteam ieri și mă gândeam degeaba despre ce aș putea scrie. Scriam pe Twitter că mă simt de parcă aș avea o bulă de aer în creier și nu pot nicium să leg niște propoziții, că inspirația e pe la mama dracului. Doru mi-a sugerat să scriu despre asta, însă nu scriu despre chestii ce nu se întamplă în Timișoara sau la care eu nu particip. Deci nu scriu. Și azi, uitându-mă printre statistici, referreri și paginile blogului pe care s-a ajuns, m-a trăznit palma muzei, întoarsă pe neașteptate din vacanță. Nu de alta, dar i s-o năzărit să plece baș la sfârșitul verii. Amețită și muza asta. Promisesem demult…
-
Două săptămâni fără Iubi
Da, a trecut din nou una din cele câteva dăți pe an când Iubi pleacă acasă la el pentru o săptămână sau chiar două. Am mai povestit aici ce și cum. Na, și acuma, în vremea asta cât a fost dus, io am beneficiat de putin “me time” și am facut următoarele: – am vazut vreo 3-4 filme, dezvoltând o obsesie îngrijorătoare pentru James Franco – am terminat cele două sezoane din Cougar Town – am citit două cărți (Istanbul – Memories of a city si Femeia de treizeci de ani) – mi-am făcut 4 cd-uri pentru mașină – m-am uitat la televizor, descoperind cu ocazia asta muzică nouă si…
