Dacă anul trecut am fost printre primii (dacă nu chiar prima) care au scris despre Timișoara noastră anul ăsta sunt codașă. Dar deja nu mai e o noutate, că-s în urmă cu toate. Probabil ați citit deja pe toate celelalte bloguri ale căror stăpâni au participat la eveniment că a fost o întâlnire reușită și că toată lumea a fost încântată de locurile și lucrurile pe care le-a văzut. De aceeași părere sunt și eu, și mă găsesc în situația dificilă de a spune ceva nou, ceva ce n-ați citit pe celelalte bloguri. O sa încerc, da’ sigur n-o să-mi iasă.

Întâlnirea a avut loc la ora 8:45 în fața Catedralei. Însă cum în Timișoara, sâmbătă la ora 8:45 ploua ca-n octombrie… nu mi-am pus ceasul să sune, nefiind sigură că vreau să ies din casă pe o vreme așa câinoasă. Și-așa sunt încă în urmă cu somnul și îmi planificasem să stau în pijama tot weekendul. Însă mi-am spus că dacă niște oameni au putut veni de la Arad, Alba Iulia, Cluj, București și Baia Mare să îmi vadă orașul natal, aș face bine și eu să-mi mișc fizicul până în centru și să mă plimb chiar și prin ploaie prin orașul meu.

mai mult…

Sunt prea multe lucruri de spus despre Istanbul pentru a le putea scrie sub formă de relatare. Așa că o să încerc să-mi amintesc și să notez toate impresiile pe care le pot pescui din poze și le voi reproduce cu liniuță, una câte una. Probabil voi sări de la una la alta, că așa funcționează aducerea aminte. Însă înainte să încep îmi exprim părerea generală despre acest concediu în Istanbul: în primul rând, am plecat de acasă cu niște așteptări foarte mari pentru că toți care au fost acolo și cu care am vorbit noi, au ridicat orașul de pe două continente la rang de “cel mai frumos oraș”. Nu zic că nu e frumos, însă a trecut ceva vreme și multe obiective până să fiu “dată pe spate de ceva”. Acel ceva a fost Palatul Dolmabahce pe care l-am vizitat în antepenultima zi. În al doilea rând, am fost foarte foarte dezamăgită de faptul că nu am avut unde face plajă și baie, în toată apa aia care înconjoară Istanbulul. Pe bune vă zic că am suferit și e foarte probabil ca ăsta să fie motivul pentru care concediul în Turcia să nu fie printre cele mai faine. Astea două au fost marile neajunsuri, însă au fost și o grămadă de lucruri care mi-au plăcut, m-au impresionat sau m-au distrat. Mai jos, cu liniuță: mai mult…