Cum am devenit proprietară fără voie v-am mai povestit.

Ce nu v-am povestit e că nu ştiu cum să fiu proprietară. Lăsăm la o parte poanta cu facturile şi cu întreţinerea că nu despre asta discutăm azi.

Azi discutăm despre cum e să ai o casă şi să nu ştii ce să faci cu ea. Adică să vrei să o decorezi, să o schimbi şi să o faci după chipul şi asemănarea ta şi să te uiţi în oglindă până căpiezi că tot nu te prinzi cum ar trebui să arate. mai mult…

(pentru a nu scrie postul ăsta la ambele genuri, o să mă refer la genul masculin, dar întrebarea este valabilă şi la feminin)

Dacă nu e cel mai recent dintre foşti, s-ar putea să te doară în cot. Dacă ai o relaţie stabilă, solidă şi de lungă durată*, s-ar putea să nu te intereseze şi nici să nu-ţi pese. Ce s-a întâmplat în trecut, acolo rămâne, nu mai simţi nimic pentru el, nu te mai priveşte viaţa lui.

DAR mai mult…

Nu mai sunt adepta zilei îndrăgostiţilor de ceva vreme deja. De vreo câţiva ani. Totuşi nu sunt împotriva ei şi n-am prea fost de acord cu alţii când spuneau: “Da’ ce? Avem nevoie de o singură zi să ne arătăm că ne iubim? O singură zi în care ne iubim? De ce nu poate fi Valentine’s Day everyday?”

însă acum înţeleg, şi deşi nu sunt de acord nici acum cu întrebările de mai sus, le aplic zilei morţilor. Apropos de asta, o mică paranteză: numai în Banat există ziua asta? Ca Iubi, care e din Baia Mare zice că îi spune Luminaţie şi e altfel. Elena zice că ea până să vină în Timişoara n-a auzit de aşa ceva. Pfff şi mă contraziceam susţinând că e la nivelul întregii tări. Dumiriţi-mă şi pe mine. Am închis paranteza. mai mult…