Barbie mă provoacă, Ela mă roagă.

O să le împac pe amândouă şi o să vă vorbesc de un concurs pentru bloggeri care are ca subiect… scrisorile pentru Moş Crăciun.

Dintre toate lucrurile frumoase ce ţin de copilărie, Moş Crăciun are o însemnătate aparte. Copilăria fiecăruia a fost cumva marcată de vizitele şi darurile lui şi toţi avem cel puţin o poveste legată de el. Unora mai mult…

Când mi-a venit ideea de a aduna poze de la voi pentru diverse expoziţii, mi-am propus să fac lunar câte una. De la ultima au trecut 3 luni şi eu am uitat de tot de ele. Uitându-mă printre comentarii, vă fac pe plac şi expoziţia ce urmează este cea de magneţi de frigider.
So, dragilor, până pe 6 noiembrie, aştept pozele cu magneţii voştri pe adresa de la contact. Iar luni le veţi vedea online.

N-am mai fost demult în Club 30. N-am mai fost demult nici la un concert. Nu i-am văzut niciodată live pe Cassa Loco. Nu le-am mai ascultat melodiile de o căruţă de vreme. Dar aseară toate negatiile astea s-au transformat în afirmaţii. Cosmin Tudoran e exact atât de cool precum am auzit. Păcat că n-aţi fost. Mi-am dat seama cât de mult îmi place Vând Fân şi cred că ar trebui să-i ascult mai des pe băieţi.

mai mult…

Ideea unei reviste despre blogging nu-mi dă pace. Am mai discutat despre acest subiect la întâlnirile bloggerilor şi ideea mea a fost respinsă, pe motiv că “nu aducem online-ul în offline”. Pare-mi-se că am amintit şi pe blog, pe undeva – n-am mai găsit pe unde – atunci când scriam pentru revista 24fun, că măcar ei au fost receptivi la ideea blogului de hârtie.

Nu ştiu vouă dacă v-ar plăcea, însă eu cu siguranţă aş savura paginile unei reviste săptămânale despre blogging cu sfaturi şi recomandari. Că slava cerului, subiecte sunt. Câte bloguri atâtea subiecte. mai mult…

Ma gândeam să vă tratez cu nişte poze, că demult nu v-am oripilat.
Aşa că, azi vă prezint câţiva pantofi îngrozitori pe care nu i-aş purta decât dacă aş pierde vreun pariu sau dacă cine ştie ce calamitate m-ar forţa.

Io aş vrea să ştiu dacă am cititori obsedaţi de Twilight şi dacă ar purta aşa ceva.

mai mult…

Na, uite ca măria sa, muza, s-a întors oleacă să mă viziteze şi pe mine (Welcome, bitch!). I s-o fi făcut milă nenorocitei când a văzut că blogul ăsta era neupdatat de nici mai mult, nici mai puţin decât de 4 zile. Şi ce gând mi-a sădit în cap? Cum ar fi fost dacă aş fi avut un frate mai mic? Sau unul mai mare. Da’ o să mă opresc la prima variantă pentru că nu-i foarte departe de adevăr că aş fi putut avea un frate mai mic. Cu un an. N-a fost să fie, da’ îmi pare tare rău că nu l-am avut aproape. Acum mi-ar fi fost mai uşor. mai mult…

M-am grăbit să fac leapşa de la Sorin pentru că mi s-a părut o temă grea. Cum ai putea să ilustrezi influenţa internetului asupra culturii printr-o melodie?

Am mai scris despreu cum influenţează blogurile cultura şi rămân la acele idei, ba chiar vă îndemn să citiţi postul respectiv pentru că e foarte sugestiv pentru această temă.

şi pentru că acolo scrie tot ce aş fi scris şi acum, vă las cu alegerea mea: Paraziţii – Instigare la cultură. De dragul diversităţii, lăsaţi Facebook-ul, Twitterul şi blogurile şi deschideţi cartea aia de care aţi aflat pe net.

Leapsa merge la Dojo, White Noise si Octavian.

Iar vorbesc cu băieţii, deşi-s convinsă că fetele vor fi mai active Nu-i bai, că poate îi convingem.

Sexy nu inseamnă neapărat un bust gol, nişte bicepşi sau tricepşi sau pectorali sau naiba mai ştie ce grupă de muşchi încordaţi. Da, recunoaştem că salivăm precum câinii lui Pavlov când vedem un trup atletic în costumul lui Adam, da’ idee n-aveţi cum ne plouă… era să zic în gură, da’ înţelegeţi voi … când vedem un costum elegant si croit pe măsură, pe un bărbat care are cu ce.

Ştiu că nu te poţi îmbrăca în costum la orice fel de job, ştiu şi că nu e tocmai comod, ştiu că un costum necesită un plus de atenţie, da’ zic şi io, ca să ştiţi care-s efectele lui asupra femeilor.

Mulţi nici nu vor să audă de haine mai la modă pe motiv că-i face să arate nu ştiu cum, alţii se îmbracă zilnic după chipul şi asemănarea lui Sheldon (chiar si el arata awesome in costum), iar alţii, aruncă pe ei haine doar ca să nu umble goi pe stradă.

Să nu cădem în extrema cealaltă, aceea a păpuşelului, mă opresc aici. şi chiar dacă vi se pare că îl citez prea mult pe Barney Stinson, băieţi: “Suit up, goddamit!”.

Şi ca să ilustrez cu imagini ce poate n-am reuşit să exprim în cuvinte, voila! *drooling*

Când Carla m-a sunat să îmi povestească despre David şi să îmi ceară un număr de telefon, n-a făcut-o pentru a cere bani, nici măcar pentru a mă ruga să scriu despre caz.

Însă în lumea asta virtuală a internetului, în care oamenii par (şi sunt) mai omenoşi decât în real, încercarea moarte n-are. Avem deja exemple concrete în care internetul a salvat vieţi sau a ajutat oamenii sa ducă o viaţă normală. Vă dau doar 2 exemple, pe care le-am promovat fie printr-un post, fie printr-un banner şi care toate au avut succes: Daniel Răduţă şi Cevi. mai mult…

Aşa-i că vi s-a întâmplat măcar o dată, să ţipaţi la televizor când o tipă, într-un thriller sau într-un horror, se duce să vadă ce e, când aude zgomote prin casă? Hai, recunoaşteţi, că la primele filme de gen toţi vorbeam cu televizorul şi le dădeam tututor sfaturi, cam cum fac bărbaţii când se uită la fotbal.

Mă rog, recunoaşteţi sau nu, nu asta e ideea.  mai mult…