Am vrut să tac şi să nu mai spun nimic azi. Am vrut să păstrez un moment de reculegere mai lung pentru un om deosebit care acum nu mai e printre cei vii. Dar consider că, mai important decât acel moment de reculegere, pe care l-am ţinut stupefiată când am aflat, e mai important un mic omagiu, atât de mic în comparaţie cu ce a făcut el pentru noi.
Am avut onoarea să îl cunosc pe Mile la o întâlnire a bloggerilor, cand neştiind cine e, m-am dus “să mă bag şi eu în seamă” (cum fac de obicei). I-am întins mâna şi i-am spus: “Eu sunt Andreea. Tu eşti Mile. încântată.” (aflasem între timp cine e) Mi-a zâmbit sau a râs, nici eu nu mai ştiu, şi mi-a strâns mânuţa intr-a lui. Era mare mâna lui. Aşa de mare că a mea se pierdea nevăzută. şi mă bucur nespus că am avut măcar o dată în viaţă ocazia să îi strâng mâna acestui om deosebit. şi putea face atât de mult bine cu mâinile lui mari şi cu inima lui şi mai mare.
Datorită lui Mile, Daniel Raduţa a fost mai aproape de salvarea sa, datorită lui Mile am redescoperit bunătatea din sufletele noastre, datorită lui Mile ne-am simţit nişte oameni mai frumoşi şi mai buni. Eu îţi mulţumesc, Mile, pentru ce m-ai învăţat şi ştiu că de acolo de sus vei avea grijă şi de alţii.
Odîneşte-te în pace şi veghează asupra acestei “ţări cenuşii”, aşa cum o numeai tu.











Monday, 22 March 2010 16:51
Nu vreau să cred așa ceva, când am aflat că e în spital am avut un șoc, nu puteam crede că el, spreram să se facă bine. Îl știam de la televizor, corespondent de război… îl știam doar așa, fără să-l fi cunoscut, dar părea un om atât de bun… îmi pare așa de rău… Doamne, de ce se întâmplă asemenea lucruri? Nu e dreaptă viața, știu și mi se tot reconfirmă.
Condoleanțe familiei, deși știu că nu mai contează nimic. NIMIC.
Monday, 22 March 2010 18:12
…………………………….
Monday, 22 March 2010 18:12
Nu stiu cine e, dar ma intristeaza teribil cand moare cineva…
Monday, 22 March 2010 18:33
Am citit si eu ca Mile a plecat dintre noi! si desi nu am fost la fel de norocoasa, asa cum ai fost tu, imi pare sincer rau ca pierdem oameni valorosi!
Dumnezeu sa-l ierte!
Monday, 22 March 2010 18:48
Eu nu l-am cunoscut personal, desi am lucrat 10 ani in media timisoreana. Nu poti sa ramai indiferent. A murit un om TANAR. Un om care s-a implicat atat de mult chiar cu doar cateva saptamani intr-un caz disperat.
Am sperat zilele astea intr-o minune, dar se pare ca nu s-a putut. Este cu 2 ani mai “batran” decat mine, ma terifiaza tragedia asta. E dureros cand moare un om batran, e si mai dureros cand un munte de om cade prada mortii.
Oricum, e irelevant ce credem si cum credem. Hai sa spunem un “dumnezeu sa il odihneasca in pace” si sa speram ca familia va reusi sa treaca peste tragedia aceasta.
Monday, 22 March 2010 19:46
Bai, nu se poate! Cum, ma, sa moara un om cu zile??? De-o varsta cu mine …
Fix primu’ blog pe care l-am deschis azi … Ca n-am avut timp de nimic. Si uite ce veste
Sa se odihneasca in pace
Monday, 22 March 2010 19:54
Iti amintesti ce scriam acum 2 luni cand vorbeam de cei tineri din jurul nostru? Atunci era Cosmin pe ultimul drum.
Monday, 22 March 2010 20:56
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Monday, 22 March 2010 21:13
Da…si eu l-am cunoscut. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!
Monday, 22 March 2010 21:57
” datorită lui Mile am redescoperit bunătatea din sufletele noastre, datorită lui Mile ne-am simţit nişte oameni mai frumoşi şi mai buni. Eu îţi mulţumesc, Mile, pentru ce m-ai învăţat … ”
Si voi puteti fi MILE ! Si voi puteti face asta . Doar sa vreti .
Monday, 22 March 2010 21:58
tomato, te urasc ca m-ai infestat cu microbul tomatelor , te citesc zilnic deja e ceva care vine din reflex:)) ai grija ca daca nu scrii intr-o zi ma ingrijorez:))
felicitarile mele si ms ca ne scrii
sa ai o seara faina
Monday, 22 March 2010 22:16