Daca tot folosesc blogul la a face diverse lucruri publice, de ce nu il exploatez pentru a-mi gasi un coleg.. La noi la firma e nevoie mare de un web designer. Nu ma pun sa fac descrierea jobului, ca sunt sigura ca voi stiti mai bine ca mine ce presupune. Insa, o sa va fac prezentarea echipei si a atmosferei, ca poate va conving. In primul rand, suntem 8 fete si 3 baieti (the boss included). Deci ar cam fi indicat ca web designerul sa fie un tip. Nu s-ar supara nimeni. Insa si daca e fata, n-are nimic. Productia conteaza.

La noi la firma e trai si viata. O data pe luna facem iesiri cu clasa in vreun club la zbantuiala sau undeva la masa; o data pe an, un team-building sanatos. Avem microunde si frigider, pentru a ne aduce mancarea de acasa, sa nu mai platim meniul inmultit cu apa si faina de la tanti Roji. Avem cafea si cofetta la discretie, ceaiuri, capuccino, medicamente, servetele… ca acasa. Ne lipseste un pat si n-am mai pleca de acolo.

In plus, avem un sef intelegator, nu ne face prea mari probleme, deci ce ti-ai putea dori mai mult? Proiectele sunt faine de tot, daca mai nimeresti si unul mai deocheat, distractia e asigurata.

Ah, si web designerul dorit e musai sa locuiasca in Timisoara, biroul e in cladirea cu CEC-ul de pe Torontalului, cladire misto, si poti sa ii aburesti pe toti ca lucri la banca. ) Babele de la sat de la mine toate cred asta. Mall-ul e aproape, deci daca esti shoppoholic, nici ca poti nimeri mai bine.

Na, care vrea???

Curiosilor a venit vremea sa le explic care-i faza cu Tomata asta cu scufiţă. Cu denumirea carevasazica. Cativa dintre voi stiti ca la origini blogul meu se numea „Hellene a piece of me”. Nici ca se putea mai banal. Foloseam „Hellene” pentru orice prezentare – mai putin la scoala – pe net insa pretutindeni ma semnam asa, datorita celui de-al doilea nume al meu, Elena (bagati la cap, ca e pe 21 Mai ). Mai apoi, cutreierand eu meandrele blogosferei si incantandu-mi ochii cu diverse titulaturi de bloguri, parca imi venea sa il rebotez ca nu imi placea mediocritatea in care se scalda.

Intr-o zi de vara, in urma proaspetei mele pasiuni pentru roşu si a unei sesiuni de shopping, m-am dus la lucru invesmantata din cap pana in picioare in culoarea blogului. O colega cu spiritul de observatie pe faza imi zice in trecere: „Arati ca Scufiţa Rosie.” Mi se pare binevenita o corectare inutila si zic: „Ca o tomată.” Nu stiu de ce n-am folosit cuvantul pe care il foloseste toata lumea pentru a desemna leguma in discutie, dar imediat cum mi-a iesit pe gura am avut ceva ce semana cu un flashback (numai ca nu ma gandeam la nimic din trecut) si sintagma mi-a rasarit in creieri. Cu gandul numai la asta, imi termin ziua de lucru si ma duc fuguta acasa sa fac schimbarile ce se cereau. Si asa m-am transformat in ceea ce cititi voi azi. Multi mi-au zis ca numele asta i-a atras spre blog, asa cum pe Jerry il atragea mirosul de cascaval. Unii au revenit, altii nu. Unii rad, altora li se pare o prostie, altii il gasesc interesant (numele). Mie imi place… o sa il ridic la rang de brand.

Puisorul cufurit voia sa stie de ce acest blog se numeste asa. Eu vreau sa stiu de ce blogul Zmeurei se numeste asa, de ce Bloodie si de ce My beautiful insanity, de ce Clover Shaped Screwdriver, si de ce Scaevola?

A fost a doua oara cand am intarziat si trebuie sa nu mai repet greseala pentru ca am de suferit. Am ajuns la ora 15 si ceva, aproape jumate cred, si erau deja o multime de feţe noi, carti – sa nu mai zic, si nici un loc liber. Unde sa ma asez, unde sa ma pun, deja stateam de prea mult timp in picioare pentru a atrage atentia tuturor. Si oricat mi-ar placea mie sa fiu in centrul atentiei, … nu prea m-am simtit in largul meu. Unde mai pui ca intr-un final imi face cineva loc, si mie si prietenei mele, Flavia, pe care am convins-o pana la urma sa vina. Cand sa inaintez, ce sa vezi? O camera de filmat. Maaare. Cu sigla TVR pe ea. Whaaaaat? Emotii, fluturasi in stomac, inflacarari de obraji, de parca ar fi stat “cu ochii pe mine”. Pe dracu’, n-avea nici o treaba cu mine, se discuta evenimentul cu Ama, reporterita mai intreaba cine vrea sa vorbeasca. Lui Dan i s-a parut ca as fi dornica si mai ca ma impinge verbal spre lumina orbitoare a captatoarei de imagini. Evident ca n-am vorbit, mi-a fost rusine, ba chiar, dupa cum zicea Flavia, m-am si inrosit. Pana la urma cand mi-a venit randul sa vorbesc despre carti, nu cred ca am scapat nefilmata, ceea ce m-a facut sa articulez niste fraze cam negandite. In fine… cred ca materialul a fost prezentat azi dimineata pe TVR Timisoara, nu l-am vazut, dar cred ca o sa primim o inregistrare a reportajului de la realizatoarea lui, careia ii cer scuze, dar nu i-am aflat numele. Na si cam atat despre mondenitatea evenimentului.

Editia asta a fost foarte reusita. Multi oameni, cred ca am fost mai multi de 25, n-am apucat sa vorbesc cu toti nou-venitii, dar pe cei cu care am schimbat doua vorbe, mi-a facut placere sa ii descopar putintel. Am aflat chiar ca Lavinia (?) a venit la SDC in urma articolului din 24-FUN, care a aparut acum ceva timp. Mi s-a parut super misto. O sa incerc sa redau o lista provizorie a participantilor, si dupa evidenta riguroasa a Amei, o sa fac completarile necesare. Poze eu n-am facut decat 3, pentru ca mi s-au terminat bateriile de la aparat si pe cele pe care le pragatisem cu o zi inainte le-am uitat acasa. Si oricum is urate pozele mele. S-a vorbit despre carti, despre bloguri, despre prostitutie, s-au mai zis bancuri, a fost frumos. Ah! si ce e cel mai important: am ramas cu cartile de luna trecuta. Me happy. M-am bucurat sa ii revad pe veterani si sa ii cunosc pe novici. Ne vedem la SDC 7.

Luna asta au fost: Marius (bietul de el e in sesiune si cica numai lunea ii pica examenele – asta-i naspa, dude), Vania (nu stiu daca a fost telepatie sau nu, dar luna trecuta ma intrebam cum ar arata fara barba – am vazut ieri ), Flavia, prietena si fosta mea colega de facultate, non-bloggerita, Richie, Dan si Nuzzu cu care am pus tara la cale si am discutat despre bloggerimea timisoreana, careia i se pregateste ceva frumos, Adelina, cu care am vorbit despre “minunatii” profesori de la UVT, Ada – mi-a placut completarile pe care le-a adus unor carti si faptul ca n-a mai plecat asa repede , Rebecca – o plasa de carti, oameni buni, atat a citit cat noi, restul, am somat, Dan si Ama, pe care i-am amintit mai sus, Marius si Sneji, cu care n-am apucat sa schimb nici o vorba, Marinela (?) – a adus cea mai subtire carte, pentru oameni grabiti despre 24 de ore din viata unei femei – am luat-o eu, Daciana - mi-a placut mult cum a vorbit despre carti si despre ecranizarile lor, Felicia, o alta scriitoare (poeta) printre noi, ne-a adus un volum de versuri proprii, si inca doi posesori de blog, ale caror nume (va rog, iertati-ma) nu le-am retinut: Ortomorfoza (Danutz) si pe al doilea nu reusesc sa il descifrez. Au mai fost si altii cu care n-am apucat sa vorbesc deloc. O sa apara si ei aici cand primesc lista. Au fost si absenti, dar sper sa ii revedem la schimburile viitoare.

UPDATE: cei pe care i-am uitat, ii adaug acum : Alex (aievea), Alexandra, Andra, Andrei, Mihai J, Iuliana, Tania T, Radu, Mihai T,

In urma unui comentariu la pozele lui Baghy, Curcubitator mi-a facut placuta surpriza sa ma duca pe luna. Nu stiu de unde stia el ca imi doresc sa ajung acolo, dar macar am vazut cum ma prinde un costum de cosmonaut.

Celelalte doua sunt foarte magulitoare, nu le mai comentez, dar ma gandesc la situatia in care ar putea fi asa, si va spun sincer ca nu mi-ar placea.

Na, fiti atenti la asta: testu’ asta zice despre mine ca’s a Professional Girlfriend. Aiurea titulatura. Ce scrie insa in rezultat, aia-i baza.

You Are A Professional Girlfriend!

You are the perfect girlfriend – big surprise! Heaven knows you’ve had enough practice. That’s why you’re a total pro. If there was an Emily Post of girlfriends, it would be you. You know how to act in every situation … to make both you and your guy happy.

What Kind of Girlfriend Are You?

„The perfect girlfriend”???? Come on? Cei 6 baieti cu care cica am avut relatii serioase nu ar crede asta. Ma rog, poate doar unul, fie 2, restul… n-as fi asa sigura. Iubi, bietul de el, ce sa mai zica? Ieri mi-a zis sa-i spun neurologului (la care aveam trimitere pentru durerile frecvente de cap) sa-mi dea ceva pentru piticii de pe creier, sa ii mai rareasca.

La partea cu „Heaven knows you have enough practice” nici ca puteau sa zica mai bine. Experienta am cu caru’, da’ nu sunt sigura ca m-a schimbat in bine sau rau.

Cine dracu’ e Emily Post??

Pentru ultima remarca, se da o balanta deasupra careia scrie „you know how to act in every situation” si pe talerele ei sunt puse la acelasi nivel: „ai darul de a da cu batul in balta si strici tot” si „ai salvat momentul si te-ai scos cu o explicatie convingatoare”.

La testul asta, o sa ma rog de Iubi in genunchi sa va spuna parerea lui. Daca nu vrea, o sa imi las piticii sa actioneze.

Am fost supusa la testul asta de Iulia si Ioana. Ca sa chinui si eu pe cineva, trimit leapsa la Maria, Ela, si Rotten Kida

La un SDC mai vechi, Carina m-a intrebat de ce nu scriu despre lucrurile actuale, adica despre ce se intampla zilnic in oras, in tara, in lume, etc… A pus problema in asa fel, incat mi-a dat de gandit, dar totusi n-am incercat sa imi schimb “politica”. Formularea ei a fost ceva de genul (desi pun intre ghilimele, nu e un citat exact) “De unde stii ca nu exista cititori ai blogului tau care ar fi curiosi de parerea ta in legatura cu un eveniment?” Chiar m-am intrebat pe cati v-ar interesa sa cititi aberatiile mele despre Elodia, despre conflictele nesfasite ale lui Tariceanu si Basescu sau despre mult mediatizatul transfer al lui Torje la Dinamo. Pentru ca oricat de surprinsi ati fi, urmaresc stirile sportive in fiecare dimineata. Nu pentru ca ma intereseaza, ci pentru ca TV-ul macane pe ProTV pana ma imbrac sa plec la lucru. Cum si altii si-au pus intrebarea asta si am dat cu acuza (in gluma) ca mi-au furat juma’ de idee, fara insa a sti ca se afla prin drafturile mele, vin si eu cu o intrebare. Cam despre ce ati vrea sa cititi la mine? Ce subiecte n-am atins si ati fi curiosi de unghiul de abordare? Acuma, recunosc, pe langa cele 20 de titluri ce asteapta cuminti sa fie onorate cu un post, sunt avida de mai multe. Ca si cum n-as avea destule teme, astept si de la voi. Unele vor vedea lumina blogului, iar despre altele o sa ii las pe altii sa va vorbeasca. Deeeeeci???