Kefalonia, Ithaca, Skorpios, Nidri și Lefkada town

Asta e ultima parte a poveștii concediului din Grecia.

DISCLAIMER: Mai aveam și alte haine la mine, dar la plajă mergeam doar cu 3 rochițe. Întâmplarea face să vă arat poze numai în asta galbenă. :))

Croaziera de care vă spuneam în postul trecut a durat aproape o zi întreagă și ne-a costat 20 de euro de persoană. Am plecat la ora 11 din portul Vassiliki, ne-am îndreptat către Porto Katsiki pe lângă care am trecut încetișor, am ajuns la Egremni, ne-am scăldat, după care am pornit-o spre Kefalonia, una dintre cele mai cunoscute insule ale Greciei. Din păcate, Fiskardo, portul în care ne-am dat jos pentru cam o oră și puțin, nu a fost prea impresionant. Am intrat prin magazine de suveniruri, am făcut câteva poze, am ciugulit ceva de mâncare și gata, îmbarcarea.

pe vapor, căldură sufocantă

peisaj de pe vapor

Fiskardo, Kefalonia

Fiskardo

A urmat Ithaca, moment în care am simțit cum toată cultura Greciei se comprimă în momentele alea. Când ești înconjurat de atâta frumusețe câtă văzuserăm noi până atunci, nu prea îți vine să te gândești la mai bine de 2 milenii de cultură. Însă când am zărit Ithaca de la depărtare, oricât aș fi încercat să mă gândesc la altceva decât la Homer, Ulise, Circe și toată mitologia greacă, chiar n-am reușit. Deși nu m-am gândit la Odiseea din facultate, atunci îmi reveneau în minte o grămadă din episoadele ei. Cu ochii minții o vedeam pe Penelope țesând și desfirând, pe Ulise navigând cu gândul la pământul lui, sirenele ce-au dus la pierzanie tovarăși de-ai lui, Circe transformându-i pe toți în porci. N-am stat mult în Ithaca și nu pot spune că mi-a lăsat o impresie tulburătoare din punct de vedere vizual, însă pentru toate celelalte senzații sunt fericită că am pus piciorul acolo unde nici prin gând nu-mi trecea că voi ajunge.

Kioi, Ithaca

colivii dragalase

Skorpios este una din insulele private ale lui Aristotel Onassis, insula în care s-a căsătorit cu Jackie Kennedy. Ni s-a arătat și casa pe care Onassis i-a făcut-o lui Jackie, dar pentru că engleza căpitanului cam lăsa de dorit, plus că nu se auzea prea bine, nu vă pot da mai multe detalii. Acolo am oprit și ne-am putut bălăci.

sper ca asta-i casa lu’ Jackie

Nidri și Lefkada

Cele două orașe mari ale insulei. La Nidri ne-am dus pentru a lua cina cu Tudor Galoș și logodnica lui, Raluca. Fericită coincidență, și ei erau pe insulă. Tudor a văzut o poză postată de mine pe facebook și mi-a lăst un comment. Noi oricum plănuisem o seară la Nidri, așa că picase numai bine. Ne-am simțit tare bine în compania lor și sperăm să ne revedem. 🙂  N-am apucat să vedem mare lucru din orășel, însă oricum, spre deosebire de Vassiliki al nostru, unde nu-s nici prea multe lumini, nici prea multă agitație, Nidri semăna cu o stațiune.

Sâmbătă, în ultima zi, ne-am dus pe plajă la Agios Ioannis, înainte să mergem în Lefkada. Despre plaja de la Agios Ioannis, nu am prea multe de spus… nu ne-a impresionat, deși de sus, arăta într-un mare fel. Am plecat târziu de la vilă, așa că plaja (sau mai bine zis bălăceala și statul sub umbrelă) s-a desfășurat între 11 și un pic și 15. Exact când nu trebuie, dar nu vă alarmați, m-am dat cu cremă și, în afară de minutele petrecute în apă, soarele nu s-a atins de pielea mea.

Pe la 15:30 eram deja în orașul Lefkada căutând un local unde să bem ceva rece și eventual o înghețată. Am găsit-o când deja îmi venea să-mi bag picioarele și să mă urc în mașină s-o tai „acasă”. Grecii nu știu ce-i aia limonadă, așa că atunci când am cerut una, chelnerița a vrut să-mi aducă Fanta lemon. I-am spus că nu, că vreau limonadă adevărată, din lămâi adevărate. Mi-a adus uhn pahar înalt cu zeamă a vreo 5 lămâi stoarse. :-s am încercat să o beau lungită cu apă și îndulcită, dar nici poveste să o tolerez. Mai ales că gastrita mea dă semne că se trezește din amorțire. N-am văzut prea multe că nu mai aveam chef să stăm. Așa că astea sunt doar câteva poze făcute pe-acolo.

singura poza facuta impreuna ;))

Cam atât despre Grecia văzută anul ăsta. Nici nu știu ce să mă mai povestesc, că am impresia că am stat o lună, nu doar 10 zile. 🙂 mi-am luat porția de apă și de bălăceală cât să-mi ajungă până la anul. Grecia e extraordinară și, dacă n-ar fi atâtea alte țări cu plaje care mă așteaptă, cred că nu mi-ar ajunge o viață să văd tot ce are de oferit.