Pisica si-a gasit familie

De fiecare dată când pun un post despre un animăluţ care are nevoie de stăpân am nişte emotii de nu vă închipuiţi. Pentru că toţi cei care găsesc un animal nu îl pot ţine şi de-asta vor să se asigure că ajunge pe mâini bune. Aşa s-a întâmplat şi cu pisoiul pe care l-a găsit Iulia. N-a putut să-l ţină şi m-a rugat să scriu pe blog desper el, că poate există cineva în oraşul ăsta care l-ar lua acasă.

Şi a fost cineva care l-a luat acasă. 🙂 O iubitoare de pisici, despre care nici nu vă pot descrie în cuvinte cât de entuziasmată şi de încântată e de fostul mini-Garfield, actual Balmoral (în engleză e un soi de pălărie şi si-a primit numele ăsta pentru că doarme înfăşurat în jurul capului noii stăpâne). 🙂

Din ce mi s-a povestit, mâţul ăsta nu e deloc timid. De cum a ajuns la noul domiciliu a început să exploreze fiecare colţişor al apartamentului, să inspecteze fiecare ascunziş şi să se acomodeze cu noua lui căsuţă. Între timp, pisica gazdă privea dintr-un unghi, dând din coadă – evident nu a prietenie. Atât i-a trebuit roşcovanului şi a început să îi trateze coada ca pe o jucărie, ceea ce n-a fost tocmai pe placul Mirabelei, pisica that is. 😛 Însă până se decide ea dacă îl acceptă sau nu, mănâncă împreună şi îl ignoră până se va convinge că nu mai pleacă.

And that, my friends, is the beginning of a potential friendship.
Poze