Cum e să fii femeie la volan?

Dacă mă întrebaţi pe mine, super. 🙂 Postul ăsta e pentru bărbaţi, că fetele ştiu despre ce vorbesc, ele pot să confirme.

Lăsăm la o parte eterna discuţie despre cât sunt femeile de proaste la volan şi cât de neştiutoare şi încurcă-lume sunt ele, că aici nu-i loc de dat cu parul…

– ai o pană? E suficient să ieşi din maşină şi să te învârţi pe lângă ea pentru ca în minutul al doilea cel puţin o maşină o să se oprească lânga tine să vadă ce ai. Cred. Mie când mi se întâmplă fac aşa: mă dau jos, mă duc să văd care-i problema şi imediat mă retrag în maşină pentru a-l suna pe taică-miu: “Tati, am făcut o boacănă, hai să mă ajuţi, că-s în tocuri şi n-am schimbat o roată în viaţa mea!” Dacă n-aveţi tată la dispoziţie, v-am spus, ieşiţi din maşină, se rezolvă imediat. Dar lasă ca vine vara şi fac eu un training în schimbat de roţi că na… e musai.

– se aprind becuri pe bord, piuie ceva, iese fum, boncăne pe undeva? Fata mea… trage pe dreapta şi pune-te pe telefoane. Nu tre’ sa faci nimic, se va rezolva de la sine.

– n-ai prioritate? Cine-a zis? Abordează o moacă de căţel abandonat şi n-ai cum să nu ieşi de pe străduţa aia. Evident asta n-o să meargă cu o nesimţită din specia ta, pentru că ele-s mai cu moţ şi orgoliul le împiedică să cedeze în faţa ta. Women! Dacă faţa de căţel nu merge, ai oricând alte variante la dispoziţie: tipa prietenoasă cu un zâmbet până la urechi şi mult dat din mâini, saaaau, seducătoarea. Hai că ştim că toate putem. Chiar şi eu, dacă mă chinui mult.

– riscul de a se da vreunul jos la tine să-ţi spargă faţa e mult redus, pentru că, ştiţi voi… femeile sunt protejate de lege, şi de aia juridică şi de aia nescrisă, morală.

Nu ne condamnaţi că nu ştim lucrurile astea, pentru noi o maşină trebuie să fie frumoasă, să ne placă culoarea şi… cam atât. Nu ştim mare lucru despre căluţii de sub capotă, despre mecanică, despre alte piuliţe şi rulmenţi. Să nu mai zic de bujii sau telescoape. Pentru asta vă avem pe voi, dacă tot vă place să faceţi pe protectorii. 🙂 şi ştim că vă place de noi când vă aşteptăm neajutorate să ne salvaţi. Nu-i aşa că suntem dulci? 🙂