După ce am cumpărat a 3-a sau a 4-a antologie de la Cotidianul, m-am gândit că probabil n-o să le citesc eu prea curând, că nu-mi place să citesc doar fragmente din romane şi nici cu povestirile nu pot să zic că mă înţeleg prea bine. Ei, timpul a venit să contrazic acest gând pentru că m-am apucat de Umor cu premeditare din dorinţa de a mă înveseli şi din convingerea că nu voi găsi în cartea asta nimic care să mă întristeze. N-am citit-o dintr-o dată pe toată din două motive: 1. pentru că n-aş fi reţinut toate povestirile, dacă n-aş fi făcut pauză între ele. 2. pentru că această fragmentare îmi permite să citesc o altă carte înainte de a trece la altă povestire.
Primele trei pe care le-am citit au fost:
1. Aventurile bravului soldat Sveijk – Jaroslav Hasek
Fie că am pornit lectura puţin sceptică în ceea ce priveşte această antologie, fie pentru că am avut reţineri în ceea ce-l priveşte pe autor şi pe personajul său, această primă povestire nici nu m-a prea amuzat, nici nu mi-a prea plăcut. E vorba despre un fost soldat, care e mai imbecil de felul lui şi care se ocupă cu vanzarea câinior. La un moment dat, o femeie îl anunţă că arhiducele Ferdinand a fost omorât. Sveijk îşi dă cu părerea despre această ştire, atât în faţa femeii, cât şi în faţa unor oameni la barul pe care îl frecventa. Unul dintre ei e poliţist şi îl arestează pentru înaltă trădare. Când ajunge la puşcarie, încă 6 oameni sunt arestaţi din acelaşi motiv. Imbecil cum e, Sveijk răspunde la întrebări şi fără să îşi dea seama, crede că tocmai a recunoscut că el a fost cel care l-a omorât pe arhiduce. Un pic plictisitor şi deloc amuzant pentru mine. mai mult…
Cele mai comentate