Răspunsul cel mai scurt ar fi: să nu îi citeşti blogul şi să presupui că ce scrie el acolo sunt doar baliverne şi frustrări care nu-l lasă să doarmă noaptea.

Apoi:

• Să presupui că bloggerul n-are habar de marketing şi SEO si nu ştie să îşi negocieze “afacerile”.
• Să ai impresia că l-ai fraierit dacă îi ceri să plaseze doar nişte linkuri aparent nesemnificative, dar cu anchoruri cheie la sfârşitul unor posturi şi în schimbul lor să le dai un voucher de reducere la nu ştiu ce produse.
• Să îi dai impresia că tu îi faci lui o favoare că l-ai contactat şi că l-ai băgat în seamă şi nu el ţie dacă îţi face reclamă.
• Să ai pretenţia, că daca e un blogger mic sau mediu, să îţi facă reclamă pe gratis.
• Să îi trimiţi comunicate de presă sau anunţuri de concursuri şi să te aştepţi să le publice, fără să formulezi un email individual pentru bloggerul respectiv.
• Să îţi baţi joc de el oferindu-i nişte sume hilare pentru un articol sau pentru un banner (asta dacă ai fi dispus să îl plăteşti)
• Să îi promiţi ceva şi să nu te ţii de promisiune, ducându-l cu zăhărelul până la Paştele Cailor.

Cum stau lucrurile în realitate?

• Bloggerii ştiu când sunt luaţi de fraieri şi cand PR-iştii sau cei care îi contactează bat câmpii.
• Bloggerii au habar de SEO şi de marketing, avand în vedere că blogul în sine este o utilitate în ambele domenii şi simplul fapt de a avea un blog înseamnă să ştii cât de cât cu ce se mananca internetul.
• Bloggerii trebuie rugaţi sau întrebaţi dacă sunt dispuşi să facă reclamă unui produs/site/firmă. Nu trimiteţi comunicate sau anunţuri sperând că suntem aşa de încântaţi că ne-aţi implicat în proiectul vostru încât lăsam tot şi trântim pe blog ce ne-aţi trimis. Blanket-mailurile nu impresioneaza pe nimeni, se vede cu ochiul liber ca mai mulţi “fraieri” au primit acelaşi mail. şi chiar dacă nu se vede, aflaţi că mulţi suntem prieteni şi vorbim între noi.
• Aşa cum bloggerii pot să te ridice, la fel pot să te şi coboare. şi nu subestimaţi acest aspect că sunt mulţi care vor răspândi vestea. şi chiar daca bad publicity is still publicity, o faceţi pe riscul vostru.

MOTTO: “Vorba dulce mult aduce”, a nu se scapa din vedere.

Idee sugerata de campania Artitude, despre care a scris si Nebuloasa.

Tin mult la feedbackul vostru si de-asta apelez la un poll si evident la un comentariu pentru a afla parerea voastra in legatura cu niste schimbari pe care le va suferi blogul meu. Niste schimbari care conteaza atat pentru mine, cat si pentru voi ca cititori, pentru ca “without you I’m nothing” (ca bine zic Placebo si David Bowie).

Incetisor-incetisor am crescut in blogosfera, ceea ce mi-a adus oarecum posibilitatea sa fac si eu (la fel ca multi altii) bani din blog. Am mai scris eu mai de mult un post in care explicam cum as face eu afaceri, ce as accepta si ce nu. Ei bine, dupa postul ala au cam incetat sa apara cereri de link exchange si oferte de tot soiul la produse cu care nu ma identific. Drept pentru care de-asta nici n-ati vazut pe-aici bannere spre diverse site-uri. In ultimul timp insa au aparut si lucruri care imi plac si carora nu ma deranjeaza sa le fac reclama. Ba chiar ma reprezinta si vreau sa scriu despre ele. Evident ca tot in stilul meu, fara chestii comerciale, fara laude unde nu trebuie, ci asa cum povestesc de obicei. Ca doar ieri v-am spus: debordez de sinceritate. Asadar, va intreb eu pe voi:

Nu stiu daca sa ma bucur sau sa imi para rau. In ultima vreme, cam de vreo cateva saptamani incoace, nu trece zi, in care sa nu gasesc vreun email prin inbox sau in spam in care mi se cere publicitate, articole pe blog sau participari la concursuri.

Se pare ca toti detinatorii de site-uri comerciale au bagat la tartacuta ca daca ii platesti pe bloggeri ti se dezvolta mai repede afacerea. O fi cuvantul unui blogger atat de greu, parerea lui atat de puternica incat poate ameti cumparatorii? Se pare ca asta cred cei ce trimit mesaje de genul: „blogul tau a fost selectat” sau „blogul tau are potential si l-am ales pentru… bla bla bla”, „am fi interesati de o colaborare cu dvs” sau mai stiu eu ce alte mesaje care sa te faca sa crezi ca a dat norocul peste tine si te-au bagat ei in seama. In schimb, au tupeul sa iti propuna un link pe site-ul lor, care fie vorba intre noi, abia daca e indexat de Google, deci linkul e cam fara nici o valoare, sau sa te abonezi la programul lor de afiliere. Pentru cei care nu prea inteleg limbajul asta, program de afiliere e un cont pe care il ai pe site-ul „clientului” si orice click ce vine de la tine si le aduce lor cumparatori, iti garanteaza un procent din vanzarile lor. Sa fim seriosi, cati dintre cititorii mei si-ar cumpara, de exemplu, tigari electronice astfel incat sa castig eu vreo 20 de euro?

Alta maniera de a-ti promova afacerea e sa organizezi concursuri pe aceleasi teme obosite care circula pe internet de cand s-a infiintat blogul, cu sanse mici de castig sau cu criterii de departajare de rasul curcilor, cum ar fi numarul de comentarii, nu continutul si calitatea lor. Premiile la fel, sunt aproape derizorii sau neimportante, astfel incat foarte putini se streseaza sa ofere calitate.
Nu vreau sa jignesc pe nimeni, insa daca vrei sa iti faci reclama, ai 5 optiuni:

* fie iti selectezi cu grija blogurile carora le ceri sa te promoveze
* fie ai grija la ce oferi in schimb
* fie ai o oferta originala
* fie iti alcatuiesti un mail muuult mai pozitiv, prietenos, atragator si fara nici o urma de superioritate
* preferabil ar fi sa indeplinesti toate cele patru conditii

Cel putin la mine, astea ar functiona. Daca la un moment dat o sa vedeti pe aici o reclama ce nu prea are legatura cu blogul meu, sa stiti ca macar una dintre aceste conditii a fost satisfacuta.

Mi-am permis sa fac aceste observatii pentru ca lucrez in domeniu si exact cu asta ma ocup. Cu schimbul de linkuri si cu publicitatea prin bannere, cu trimisul emailurilor pentru obtinerea de linkuri si pe deasupra ma confrunt si cu ofertele pe care blogul meu le primeste, deci am si perspectiva contactatului.

Despre link exchange probabil in alt post.