M-am uitat la ceva filme cu el, până să-l bag în seamă, până să-l observ. A fost nevoie de 127 de ore, un film în care să joace singur, că să îmi atragă atenția. Oh, și de-atunci încolo… ce mi-am mai desfătat ochii cu fiecare zâmbet, cu fiecare privire șăgalnică. Încă mai am de recuperat, da’ la fel cum nu ratez nici un film cu Johnny Depp, cum nu voi rata nici unul cu Andrew Garfield, cu Joe Gordon Levitt sau cu Christian Bale, așa nu voi mai rata nici cu James Franco.

mai mult…

*ATENȚIE SPOILER*

Urmăresc 3 seriale cu aceeași plăcere ca și atunci când le-am descoperit. Toate trei au ajuns la finalul sezonului 7 și toate m-au cam dezamăgit. E drept că-s deja prea lungite și deja încep să se repete, da’ mai bine decât să se termine . Să vă spun câte puține despre ele. mai mult…

Să vedeți ce frumos o să mă fofilez eu la leapșa asta, care de fapt e 3 în 1. Mă fofilez pentru că: Ioana vrea să-i scriu despre 5 filme de Oscar (care mi-au plăcut mie), Gerhald despre 5 filme care nu plictisesc și Adina despre 5 filme de revăzut. Cum filmele de Oscar care mi-au plăcut, nu m-au plictisit, nu-i evident că-s de revăzut? Cum nu? Alegerile mele:

• A Beautiful Mind – mi-a plăcut mult de tot, deși Russel Crowe nu e unul dintre actorii mei preferați. Am io ceva cu el încă de la Gladiatorul… nu știu ce am. L-am văzut de vreo două ori.
• Crash – oh, nu l-am revăzut, dar cu siguranță aș vrea să o fac. Mi-au plăcut mult poveștile întrepătrunse și relațiile dintre personaje. Plus că Sandra Bullock e una dintre actrițele mele favorite.
• Gone with the Wind – o capodoperă de când s-a lansat și până în zilele noastre. Cum încă citesc Pe aripile vântului, mă gândesc de fiecare dată când iau cartea în mână că abia aștept să-l revăd.
• Slumdog Millionaire – n-am ținut cu el când era în competiția pentru Oscar, că voiam să ia premiul Benjamin Button. Da’ după ce am văzut milionarul… mi-am schimbat părerea. Nu l-am văzut decât o dată, dar l-aș revedea cu plăcere.
• Forrest Gump – bun, bun de tot Tom Hanks în rolul lui, deși culmea, cel mai bine îl țin minte pentru alte roluri (evident la fel de bune). Nu mai știu dacă l-am revăzut, da’oricum dacă da, a fost demult.

Ah, cum mi-a ușurat treaba acest 3 în 1. dacă n-ar fi fost crieteriile astea trei, aș fi stat o zi întreagă să aleg filme de revăzut. Așa, cum lista s-a redus drastic, am putut alege imediat. Nu am văzut prea multe filme premiate cu cel mai râvnit trofeu, însă pe lângă astea 5 au fost și astealalte:

Gladiator (văzut pe reprize de vreo 2 ori, însă niciodată de la cap la coadă), The King’s Speech (bun, l-aș fi pus în listă dacă ar fi fost mai mult de 5 filme),  Million Dollar Baby (și ăsta mi-a plăcut), My Fair Lady (cât pe ce să-l înlocuiască pe Forrest Gump), Shakespeare in Love (drăguuuut, cred ca l-am vazut de vreo 3 ori), The Silence of the Lambs (primul film pe care l-am văzut eu la cinema, văzut și revăzut și rerevăzut), Titanic (și ăsta), American Beauty (tot de vreo 2 ori), Casablanca (cred că i se dă prea multă importanță sau sunt eu prea insensibilă), Chicago (nu cred că ar fi trebuit să câștige Oscarul), The Departed (complicat, încâlcit, ca toate filmele în care joacă Leo di Caprio, nu cred că aș mai avea rabdare să-l văd a doua oară).

Marele regret de pe lista asta e că n-am văzut ÎNCĂ: Shindler’s List.

Minxieee, Corina, Marele Ecran, Jovi și Mălli să scrie despre ce filme vor ei: 5 de Oscar, 5 de revăzut, sau 5 care nu plictisesc. Sau 5 combinate, cum am făcut eu. Spor.

Partea proastă când sunt plecată undeva e că nu apuc să scriu la timp despre ce se întâmplă în zilele alea. N-am reușit nici când am fost în Belgia, n-am reușit nici acuma la Cluj. Așa că pot să mă las de promisiuni că vă țin la curent cu ce se întâmplă acolo că oricum tot  când ajung acasă scriu. Ba, mai mult, chiar la două zile după ce mă întorc pentru că a doua zi sunt fie prea obosită, fie prea ocupată. Deci, acuma, marți vă povestesc cum a fost weekendul meu la Cluj. mai mult…

Pe Andrew Garfield l-am văzut prima oară în Lions for Lambs, da’ având un rol secundar nu l-am ținut minte. Rolul a fost interesant, dar cum filmul a fost un pic cam greu pentru mine și cum nu îl prea am la inimă pe Tom Cruise, am uitat complet și de feblețea mea.

M-am uitat peste filmografia lui și am constat că îmi aduc aminte de el și din The Imaginarium of Doctor Parnassus. Deci încă o prestație care l-a scos în evidență. Însă, nefiind el principala atracție în filmul ăsta, ci Johnny Depp și Heath Ledger, nu l-am căutat pe net să văd ce poate și ce știe.

Momentul în care s-a întâmplat asta a fost după ce l-am văzut pe Andrew în The Social Network. O fi jucat Jesse Eisenberg atât de bine încânt să fie nominalizat la Oscar, da’ io pe Garfield l-am ținut minte. Cum eu sunt o superficială, așa cum mă alinta mai demult un hater de nădejde, ceea ce-mi atrage atenția la un actor e fizicul lui. Și de Andrew îmi place tare mult. Nu e nici ăsta rupt din soare, cum nu e nici Joe Gordon Levitt, da’ nu-știu-ce-ul ăla e acolo. Plus că posedă un british accent amețitor, care nu face decât să îi sporească farmecul. mai mult…

Mare noroc s-a abătut asupra umilei mele persoane: mă duc la TIFF cu invitație și acreditare*. Nu mi-a trecut niciodată prin cap să mă duc, exact așa cum nu mi-a trecut vreodată să mă duc la Cannes sau la Oscar. Pur și simplu am citit pe net ce se întâmplă pe-acolo și cât e de important festivalul acesta pentru țara noastră. Acum o să am ocazia să văz cu ochișorii mei cum e la un festival de film și abia aștept. Sincer, nu știu ce va trebui să fac și cum se vor desfășura evenimentele, unde am acces și cu cine o să vorbesc, dacă o să vorbesc cu cineva, da’ sunt extrem de curioasă și nerăbdătoare. N-am scris postul ăsta să mă laud, ci să vă cer părerea în legătură cu ce filme să văd. Având în vedere că sunt o grămadă de filme într-o grămadă de locații cam de la aceleași ore, și mai mult decât atât, să nu uităm că totuși sunt Balanță, spuneți-mi voi ce n-ar trebui să ratez. Astea sunt filmele, locațiile și orele de sâmbătă și duminică, pentru că astea sunt singurele zile în care voi fi la Cluj la TIFF. mai mult…

Sesiune cinefila one more time, marca Adina. Oioioi ce de filme trebuie sa vad din lista asta. Zice ea:

Ne adunarăm 17 bloggeri deasupra marmitei cinefile, de data asta înșirăm cele mai neobișnuite prestații actoricești, cele mai wow apariții, cele mai sărite de pe axa normalului prezențe. Enjoy ! mai mult…

Cred că o să lansez un nou tip de articole, dedicat artiştilor (fie ei actori sau cantăreţi), că sunt prea mulţi care îmi plac şi pe care nu vreau să-i las să treacă pe lângă bloguleţul meu şi pe care vreau să vi-i fac şi vouă cunoscuţi în cazul în care i-aţi trecut cu privirea şi nu i-aţi prea luat în seamă.

Unul dintre ei, deşi, dacă mă gândeam mai din timp la articolul ăsta n-ar fi fost el primul, ci Andrew Garfield (dar îi vine şi lui rândul), e Joseph Gordon Levitt.

Îl ştiu încă de pe vremea când juca rolul extraterestrului adolescent  în 3rd Rock From The Sun. Cu pletuţele în vânt şi cu candoarea întipărită pe mutrişoara tânărului actor, Joseph (parcă nici nu i se potriveşte numele ăsta) era amuzant în conversaţiile cu familia sa extraterestră care experimenta trăirile rasei umane. Apoi, l-am revăzut în 10 Things I Hate About You, când încerca să facă rost de o întâlnire cu sora „scorpiei” de Julia Stiles şi când se dădea peste cap să-l învete pe Heath Ledger cum să o cucerească. Simpatic şi acolo. mai mult…

Cu câteva zile înainte să plec în concediu, Adina îmi trimitea un mail să mă întrebe dacă mă bag la o nouă sesiune cinefilă de 1 Aprilie. Ca toate sesiunile ei, şi asta era una tare drăguţă şi i-am spus că m-aş băga, numai că nu ştiu când voi putea să postez, având în vedere puţinul timp pe care îl voi avea în faţa laptopului. Şi cum deja concediul s-a terminat, cum mailurile şi posturile s-au aliniat şi s-au acumulat în drafturi, cu steluţe, cu priorităţi, cu obligaţii, le iau pe rând şi vi le expun. Sunt deja 16 zile de câd toţi ceilalţi participanţi la sesiune au postat filmele păcăleală, da’ nu se face să mă sustrag. Aşadar, iată despre ce e vorba în această sesiune :

Că tot a venit 1 aprilie e vremea deci pentru o nouă sesiune filmică în tandem sezonier… Aşa că ne adunarăm în număr de 18 să vă spunem ce filme ne-au păcălit, ne-au dat cu finalul peste ochi şi cu putreziciunea lor pe la nas, ne-au dus cu zâarelu’, ne-au fraierit mişeleşte, ne-au oferit cu totul altceva decat ne-au promis, atât în sensu’ ăl bun cât şi în ăl rău mai mult…

Chiar nu înţeleg de ce Mămici pentru Marte e aşa de slab cotat pe imdb. Mie mi s-a părut un film foarte plin de învăţăminte pentru copii şi foarte mişto realizat. A fost prima animaţie cu oameni pe care am văzut-o, pentru că toate celelalte erau cu animale. Nu e comedie, deşi pe ici pe colo mai are câteva replici amuzante.

Pe scurt, despre subiect: mai mult…