Filmul de vineri

Slăbuț mă prezint azi. N-am văzut decât un film săptămâna asta și când zic asta, chiar vreau să spun că toată săptămâna l-am văzut. Ba în timp ce-mi uscam și întindeam părul, ba în timp ce mâncam, ba în timp ce mai lucram puțin de-acasă. N-am avut timp să mă uit la el de la cap la coadă așa că am profitat de câteva minute libere de câte ori am avut ocazia. Filmul de azi e:

Bel Ami (2012) – 3 ***

Am vrut să-l văd de când a apărut, pentru că romanul lui Maupassant era pe o listă inepuizabilă de cărți pe care vreau să le citesc. Când a apărut filmul, parcă a urcat puțin în topul preferințelor, dar tot n-am citit cartea. Iar acum, după ce-am văzut filmul, cred că nici n-o mai citesc, deși sunt curioasă de anumite chestii pe care doar le-am dedus sau aș fi vrut să văd cum sunt scrise. Bel Ami, interpretat de idolul adolescentelor, Robert Pattinson, e un tânăr sărac, peste care dă norocul când o veche cunoștință i-l prezintă soției lui, Madelaine, de care se și îndrăgostește. Ea îl avertizează încă de la început că nu-i va deveni amantă, dar îl ghidează către femeile din înalta societate care l-ar putea ajuta să răzbească. Astfel, devine amantul lui Clotilde, apoi, după moartea soțului lui Madelaine, se căsătorește cu ea (nu înainte să-i mai dea un avertisment: e o femeie liberă, face ce vrea și nu acceptă scene de gelozie), după care o ia la rând pe Virginie, soția dușmanului lui și culminează cu un al doilea mariaj, de data aceasta cu fiica lui Viginie, Suzanne. De la băiatul simplu, sărac și cu bun simț ajunge să fie un profitor, un parvenit, un afemeiat lipsit de scrupule cu un singur țel: acela de a se îmbogăți și de nu mai fi niciodată sărac. Îl recomand doar dacă vă place Pattinson, dacă vă place literatura franceză sau dacă n-aveți ceva mai bun de făcut.