Sighișoara

Am tras chiului ieri, deci de-aia nu ați citit de dimineață articolul cu drumul spre și dinspre Sighișoara și mai ales despre frumoasa cetate medievală.

Intru direct în subiect și vă povestesc că din Timișoara până în Sighișoara am făcut 10 ore. ;)) Nu, n-am mers cu viteza melcului, nici pe jos, nici macar cu CFR-ul nostru drag, ci cu mașina pusă la dispoziție de Porsche Timișoara, pe un traseu ticluit de Nebuloasa (contaminată cu microbul Redescoperă România). La dus, el a arătat cam așa: Timișoara – oprire OMV Lugoj (servit cafea si ceai) – oprire la Sebeș la părinții CristineiSibiu (servit prânzul în Piața Mică) – Slimnic (vizitat cetatea) – oprire neprevăzută și neplanuită la Biserica Fortificată Axente Sever – altă oprire la o altă biserică fortificată – Mediaș –  Biertan Sighișoara. Deci cum să ajungem la ora stabilită? :)  Și acum să o iau pe rând.

O pisica prietenoasa pe terasa OMV

Sibiu

La Sibiu, eu am mai fost, chiar în 2007, când a fost capitală europeană, așa că m-am bucurat să-l regăsesc la fel de frumos și de plin de turiști. Acolo ne-am așezat pe o terasă unde ne-a așteptat  a tall dark stranger, prieten de-al Nebuloasei. La puțin timp ni s-a alăturat și Brylu și m-am bucurat să descopăr doi oameni  simpatici și prietenoși.  După ce-am înfulecat care ce și-a comandat, am zis că nu putem pleca din Sibiu fără să ne facem câteva poze, măcar pe Podul Mincinoșilor și prin Piața Mare.

Piata Mare din Sibiu

Bloggerite mincinoase? ;))

Slimnic

Aici se găsește o cetate pe care n-am văzut-o decât din exterior pentru că „doamna cu cheia” trebuia sunată, apoi așteptată și noi n-aveam chiar așa mult timp de pierdut.  Mare lucru n-am știut despre ea până acuma, cand m-am apucat să caut pe net niște informații despre ea. De aici am aflat că a fost asediată și cucerită de atâtea ori, a fost arsă și aruncată în aer și totuși azi noi mai vedem niște ruine care amintesc de măreția ei de odinioară.

Biserica Fortificată din Axente Sever

Una din multele biserici fortificate din aceasta frumoasă zonă a Ardealului, biserica din Axente Sever m-a făcut să mă gândesc la un lăcaș de măicuțe. Nu știu de ce, că nu era niciuna pe-acolo. Mă bucur să constat, în urma căutării pe Google, că această biserică a fost restaurată și e bine întreținută față de cum arăta înainte.

Mediaș

N-am fost niciodată la Mediaș și întotdeauna când aud numele lui mă gândesc la două persoane. Prima este o prietenă  veche din copilărie care își făcea acolo vacanțele de vară si a doua este Raka. Locul despre care el spune că se afla in the middle of nowhere (nowhere fiind, presupun, România). Am văzut un parc, câteva străduțe și o biserică fortificată, la care se lucra de zor.

Biertan

Ei, ăsta a fost locul care mie mi-a plăcut cel mai mult din toate pe care le-am văzut în această excursie. Mai mult chiar decât Sighișoara. Am ajuns acolo după ora de închidere, însă am putut intra în curte nestingherite. Toată cetatea era a noastră. Ne-a plăcut atât de mult tuturor, închat am început să o luam dezorganizat în toate direcțiile vrând să vedem tot și să nu scăpăm nimic. La sfârșitul vizitei, Corina a spus că ea acolo ar vrea să se mărite și îi dau dreptate. E un loc frumos de tot, merită să vă abateți 8 km de la drumul principal pentru a vedea o asemenea frumusețe de cetate.

Sighișoara

Cum am ajuns în cetatea medievală v-am povestit deja. În prima seara am văzut-o doar puțin pentru că scopul nostru era să ajungem undeva să ne încălzim. Așa că puținele poze au ieșit tremurate din cauza frigului (otherwise known as lipsa unui trepied).

Turnul cu ceas noaptea

A doua zi, dupa trainingul Farmec, înainte de masă, am pornit cu Corina în explorarea cetății. Cum Hotel Sighișoara e foarte aproape de Turnul cu ceas, am luat colțul și ne-am postat în fața lui, așteptând ora fixă. Era 19 fără ceva și sperăm să vedem ceva mișcare a păpușilor de lângă cele două doamne. Vine ora 7, bat clopotele și păpușile rămân inerte.

Și noi așteptăm, și copiii așteaptă și nu se întâmplă nimic. Dezamăgite, bănuim că s-or fi stricat. Am aflat însă a doua zi că numai la ora 6 dimineața și la 6 seara, păpușile ies de la locul lor, atunci când breslele își începeau programul de lucru și atunci când și-l terminau. Fain, deci am plecat de la Sighișoara fără să le vedem.

Copii asteptand sa iasa papusile

Am mai luat-o puțin la pas pe străduțele pietruite, unde ne-am întâlnit cu Ruxa, Cristina și Diana. Poze, discuții și ipoteze de genul „cum ar fi fost dacă am fi trăit într-un asemenea oraș”, după care ne-am întors la hotel să cinăm. Duminică, ziua rezervată vizitei oficiale a Sighișoarei, însoțite de un ghid, n-a fost prea prietenoasă cu noi. A venit cu un frig de ne îngheța și sufletul în noi și cu un vânt care voia parcă să ne izgonească de-acolo. Totuși am rezistat cu stoicism și am văzut Turnul cu Ceas, priveliștea Sighișoarei de la înalțime, Turnul Cositorarilor, însă doar pe dinafară, cimitirul, Biserica din Deal, celelalte turnuri ale cetății și Primăria. Mi-a plăcut tare mult de ghidul care ne-a explicat foarte multe chestii, ne-a vorbit despre sighișoreni și despre cum se ajută unii pe alții, despre regulile care stau la baza societății, despre istoria atât de frumoasă a locurilor, despre clădirile și despre monumentele care ne-au bucurat ochii. Vizita s-a încheiat cu o masă copioasă, cu o fasole în pită, pe care eu n-am putut-o savura cu ceapă roșie. :( Dupa ce ne-am pus burta la cale, am luat-o din loc, mulțumind și promițând să revenim.

In Turnul cu ceas

Turnul Cositorarilor

cimitirul din Sighisora

Biserica din deal

Drumul de întoarcere a fost la fel de lung ca cel de la venire, însă de data asta a fost ticluit de Nebu și de ghid. Acesta ne-a sfătuit să mergem neapărat la Richiș pentru că e superb. Chiar mai frumos ca la Biertan. Însă musai să îl sunăm pe Herr Schaas, că altfel biserica n-are nici un farmec. Hm… ok, îl sunăm.  Ah, dar despre asta am scris un post separat pentru că nu se poate să îngrămădesc aici câteva păreri.

După Richiș ne-am oprit la o altă biserică fortificată, nu mai știu de unde, oricum era închisă. Apoi, am pornit-o spre Alba Iulia unde ne așteptau 3 feciori, care ne-au adus câte un buchet de flori. Superbe floricele și deosebit de draguți băieți: Makavelis, Jorjh și Marius Rusu. Pe ultimii doi îi știam doar de pe bloguri, de pe twitter și din poveștile altora, dar mă bucur că am avut ocazia să îi întâlnesc și în realitate. După ce-am stat cam o oră cu ei, în jurul unor pizze, am luat-o către casă, că drumul era lung.

La fel de lung ca postul ăsta, așa că mă opresc aici. Albumul cu poze de pe drum, din Sibiu, Medias, Biertan, Sighisoara si Richis.

ps. Florile de la baieti: