As vrea sa scriu un post care sa păstreze tonul lui Alex, as vrea sa pot sa fiu puţin mai comica, mai asemenea ţie, adică „nu pe treaba mea”, insa azi nu pot. Azi vreau sa ştii ce nu ti-am spus niciodată, ce poate bănuieşti, intuieşti, iţi doreşti sau pur si simplu nu e nevoie sa spun pentru ca vine de la sine. Azi iţi mulţumesc pentru toate momentele in care m-ai ascultat, pentru toate mângâierile pe mana pe care mi le-ai dat si mai ales pentru pupicii neaşteptaţi care au aterizat pe obrazul meu stâng. Azi vreau sa iţi arat recunoştinţa mea pentru toate partidele de râs, fie ca…