Deposedată de maşina lui tati şi obligată să mă deplasez cu firobuzul, stăteam aseară şi aşteptam 14-le in staţia de la Măraşti. În câmpul meu vizual işi face apariţia o femeie îmbătrânită cu părul scurtat si încreţit, cu blugi invechiţi, model morcov, cu o bluză primită cu siguranţă din Germania şi nişte pantofi fara toc ce semănau cu balerinii trendy din zilele noastre. Era gârbovită si nu mai păstra nimic din înfăţişarea inaltă şi impunătoare a frumoasei femei ce mi-a fost profesoară de matematică in gimnaziu. Şi mi-am amintit de orele insuportabile pline de cifre, paranteze si ecuaţii imposibil de rezolvat. Şi cum atenţia mea era îndreptată spre orice alt…