Hai, du-te tu
Posted on June 9th, 2007 by Tomata
Unul dintre multele lucruri care ma enerveaza este sa ma duc la cumparaturi pentru chestii trebuincioase in casa. Mai ales cand ma trimite maica-mea. Are un stil cum stiu ca multe mame il au : „Hai nu tragi tu o fuga pana peste drum sa iei zahar/lapte/ulei/smantana/etc ?” sau „Hai fa o pauza si du-te pana la piata sa iei niste cartofi/marar/zarzavat/etc” sau „Vaaaai, stii ce am uitat sa iau ? Hai, te roaga mama, du-te pana la magazin si ia tu” sau „Nu mai pot de obosita (venise de la cumparaturi), nu te duci tu sa cumperi paine, ca am uitat”, sau „Nu mai avem apa minerala, du-te pana la tanti la butic”, sau „Hai du-te cu cainii afara ca m-am asezat asa de bine”. Oh, come on !!! Simt ca mi se ridica tensiunea cand aud frazele astea. Le stiu asa de bine incat as putea sa le zic odata cu ea. Nu m-ar deranja sa ma duc daca in timpul in care ea ma trimite undeva eu as sta. Dar isi gaseste momentele cele mai nepotrivite sa o faca. Cand eram in sesiune, fraza ei preferata era : „Hai fa o pauza si du-te… (unde vezi cu ochii, imi venea sa completez)”, sau cand fac curatenie, trebuie sa las tot si sa ma duc dupa leustean sau filtre de cafea. :X Me enerveaza si mai mult ca nu isi face, dom’le o lista cu ce ii lipseste si cand iasa din casa sa isi cumpere tot ce are nevoie. Situatiile si mai enervante sunt alea cand ma intorc dupa ce am cumparat ceva si imi spune cu un glas mieros, ca sa nu pot sa comentez nimic „Hiiiiiiiiii, stii ce am uitat sa iti zic ? sa cumperi si…” frate, imi vine sa urlu. Cred ca are o placere sadica in a ma exploata in halul asta. Si-a pierdut alte arme impotriva mea si abuzeaza de asta… Abia astept sa ma mut la casa mea.
hm nu merge sa comentez?
@ baghy –> nu prea inteleg ce zici.
daca ma intrebi daca ii comentez mamicutei, raspunsul e da, ii comentez, fac mofturi, figuri si mutre, dar tot ma duc intr-un final. ca se supara altfel. 
:)) :)) asta este mai Andreea … asa sunt mamele…majoritatea, daca nu chiar toate. si cand te vei muta la casa ta va gasi o modalitate sa te cicaleasca si sa te enerveze: “ai mancat azi? da’ ce ai mancat?”, “te-am sunat si nu ai raspuns, unde erai…da’ de ce te-ai dus acolo”, etc., etc. … nu poti trai cu ele, dar nici fara ele
:)) :)) ce sa-i faci mai Andreea … asa sunt mamele in general, daca nu toate, 99% asa sunt. iti spun din proprie experienta ca si dupa ce te vei muta de acasa tot va gasi alte si alte modalitati … “ai ancat azi? da’ ce ai mancat?”, “ai fost acolo sa imi iei pensule cu coada lunga pentru machiat? ca ti-am zis de 3 saptamni … intelege si tu ca nu ma pot machia cu pensulele cu coada scurta”, etc., etc.
maretze realizari :))
te enervezi, le mai spui cateva, mai vorbesti tu singura prin casa…nervoasa fiind, dar tot faci ce zic ele ca apoi cum spui si tu, se supara…si cand se supara mamele e nasol. au un stil sa cicaleasca omul incat mai bine inghiti in sec si faci pana la urma. partea nasoala este ca nu stiu cat la suta din noi NU vor fi si ele niste mame cicalitoare.
in concluzie, nu poti trai cu ele … dar nici fara ele
si eu o patesc la fel, dar ma gandesc de doua ori inainte sa comentez si sa dau ochii peste cap ca stiu ca se supara. Totusi ea e mai in varsta, mai are si probleme de sanatate, dar nu o auzi ca se plange, doar iti cere favoruri. cate sacrificii nu face ea sau cate nu a facut si niciodata nu ti-a adus aminte de ele. macar acum poti sa nu mai comentezi si sa-i faci si tu favoruri sau sa o scutesti de un drum in plus, ca merita. daca tot o faci, macar fa-o fara sa se supere. cand o sa ai copii sigur o sa-i trimiti si tu dupa ceva. Si cand o sa iti comenteze o sa le aduci aminte ca tu faceai favoruri pt ai tai fara sa zici pis;)
Bineinteles ca probleme tale si preocuparile par mult mai importante si nu suporta intrerupere, dar e bine sa fi util din cand in cand mai ales pt parinti.
Poate de acum incolo o sa te gandesti de doua ori inainte sa urli ca trebuie sa mergi..la cules de leustean:P
ta ta
o, da, stiu cum e cu mamele!!
si mamele lor faceau la fel; si probabil ca asa vom face si noi! de ex., bunica mea are stilul asta, dar nu din rautate (uneori mor de ras!!!): cum o vede pe maica-mea ca sta (sau pe mine sau pe sora-mea), cum zice: “pana te odihnesti, nu vrei sa cureti niste cartofi (sa rupi fasole verde, sa cosi haina aia, sa calci camasa etc.)?” auzi, pana te odihnesti!! :-)))))
de la o varsta, ar trebui sa fim independenti, sa nu ne mai sune parintii sa vada daca a mancat odorul azi (si tocmai cand odorul facea sex, sa zicem :-))) dar cred ca asa e familia la romani: mai mamoasa…
pana una-alta, exista limite ce trebuie trasate clar, insa sunt si lucruri pe care le mai trecem cu vederea, pt. ca sunt parintii nostri, au facut multe fara sa comenteze si ii iubim asa cum sunt (pe vremea lui Ceausescu, maica-mea statea la coada la lapte cu noaptea-n cap ca sa avem noi, mergea la lucru si cate si mai cate)
oricum, lectia asta nu o sa o invatam nici noi probabil; juram sa nu fim ca ai nostri, dar cine stie?
Nimeni pe lume nu te va iubi NECONDITIONAT, asa cum te iubeste mama, nimeni nu va fi oricand gata sa-ti sara-n ajutor daca ai nevoie, nimeni nu e mai saincer cu tine decat mama.
Pe mine una, nu cererile astea da a-i face mamei sau bunicii “comisioane” ma deranjeaza. Ci tendinta de a se amesteca mereu in viata copiilor. INSA, daca intentia e camuflata sub un “sfat nevinovat”, atunci mai merge…
Deci, cred ca un pic de diplomatie ar rezolva problema.
Anyway, taking into account my background, I’m not so entitled to discuss about that
To Corinushca pishcotushca mea: scumpo, atata dreptate ai! o sa fii o mamica minunata
@ anca –> la mine e mai grea partea cu inghititul, dar tre sa recunosc ca de multe ori tac si ma execut.
@ cory –> ai dreptate si stiu cate sacrificii face o mama, nu contest lucrul asta. Chestia e ca isi alege prost momentele. Ar putea sa lase de la ea sau sa mearga ea cand vede ca ma ocup cu altceva. Asta ma deranjeaza, ca nu tine cont daca eu am ceva de facut, ma intrerupe. Si crede-ma ca sunt utila cum altele poate nu sunt si fac fara sa imi ceara ei ceva. Ce? N-am voie sa ma plang? :X
@ cosmina –> =)) faza cu odihnitul e buna. Am auzit-o si eu de cateva ori, dar cred ca nu e branduita ca apartinand mamei mele, ci tatalui. El are un stil mai ironic decat ea.
@ emi –> tu esti mamica si stii deja cum stau lucrurile :P. Stiu ca numai mama te iubeste neconditionat si stiu ca ar face orice pentru tine, dar si daca esti as in diplomatie, nu o scoti tot timpul la capat fara sa se termine cu un bot intors.
si ca o concluzie: imi iubesc mama, chiar daca ma scoate din sarite cateodata si probabil o sa mai fie posturi pe tema nervilor pe care mi-i face, asta nu inseamna ca am sentimente rele pentru ea.
am comentat eu ceva aici pe blog si nu a mers.si ziceam in comentariul ala ca si mie mi se intampla cu mama.si e foarte frumos cand te intorci si iti zice ca si-a uitat ceva.
la partea cu leusteanul, de erai in bucuresti, scapai! astia nu au!
ei pun marar in orice..leusteanul imi lipseste:(((((
in rest, o sa vezi tu peste 20 de ani;)
Poate ca e trist prea, dar imi aduc aduc aminte acum de bunicii mei, si cat uram sa merg la camp si la sapa la vie cu ei, as fi preferat sa ma joc sau sa bat dealurile prefacandu-ma indian, cu un arc de alun si sageti din trestie.
Acum ei nu mai sunt, si as da ORICE PE LUMEA ASTA sa pot sa ma mai duc odata la cea mai grea munca a campului impreuna cu ei si sa ma cicaleasca toata ziua.
Gata, ma duc acasa sa o intreb pe mama daca nu vrea sa ii cumpar ceva din oras.
Du-te sarut-o pe mama ta si spune-i ca o iubesti.
Va pup pe toti.
@ blg –> sa stii ca asa am facut
i-am dat pusi si i-am zis ca o iubesc si i-am si aratat ce poza am pus cu ea aici, dar n-a citit ce am scris. 